(Op-ed) De ce vor să te țină departe de urna de vot la alegerile anticipate?

Op-ed semnat de Andi Manciu, Consilier de stat al premierului Ludovic Orban

Un mare deranj în rândul partidelor a fost provocat de Ordonanța de Urgență (26/2020) pentru anticipate care permite „votul la orice secție” cu ocazia alegerilor parlamentare.

Pe fondul fake-news-urilor propagate în spațiul public sunt necesare câteva clarificări asupra motivelor reale care stau în spatele campaniei împotriva „liberalizării” votului la parlamentare.

Se depun eforturi disperate pentru a le explica românilor:

• de ce nu ar trebui să aibă voie să voteze la alegerile parlamentare anticipate;
• de ce nu este bine să-și poată exercita votul acolo unde le este mai accesibil;
• de ce nu este potrivită o prezență masivă la vot la următoarele alegeri.

Motivul real al acestor detractori este frica de irelevanță! Sunt îngroziți de puterea votului dat de români la alegerile europarlamentare, referendumul și prezidențiale de anul trecut.

Dacă permit „votul la orice secție”, atunci puterea lor politică scade pe măsură ce puterea alegătorului crește. Iar acest fenomen se petrece atunci când prezența la vot este mare, când voința poporului se poate manifesta pe deplin, adică atunci când votul lasă urme adânci și pozitive în istorie!

Se spune că la alegeri puterea ajunge în mâna poporului și doar poporul decide încotro îndreaptă lucrurile. Iată că anumiți actori politici consideră că puterea nu trebuie returnată în totalitate românilor, ci numai parțial!

Extrem de important este și faptul că „votul la orice secție” îi privește nu doar pe românii care se află în țară, ci și pe cei din Diaspora. 1 milion de români s-au prezentat la vot în străinătate la alegerile prezidențiale, putând vota la orice secție. Or, a restrânge această posibilitate la nivelul țării înseamnă a reduce semnificativ și cuvântul pe care îl au de spus românii din Diaspora la alegerile parlamentare.

Aceasta este miza enormă care îi mână în lupta politică pe cei care vor sabotarea OUG 26/2020, fie în încercarea de a o contesta la Curtea Constituțională, fie în modificarea ei în Parlament. Pentru aceasta pun pe picioare o campanie concertată de dezinformare cu scopul de a-și justifica acțiunile.

Iată câteva lucruri pe care le-au aruncat în spațiul public pentru a intoxica și motivele pentru care nu stau în picioare:

1. Fake-news-ul privind presupusul „turism electoral” care ar fi permis prin OUG 26/2020 prin care s-ar frauda alegerile. Afirmația este o minciună incredibilă, este o invenție care nu are nicio bază reală și logică. Aceasta pentru că Sistemul electronic de prevenire a votului multiplu face imposibil orice fel de vot dublu, așa cum a făcut-o și la alegerile europarlamentare și la cele prezidențiale. Niciun alegător nu va putea vota de mai multe ori pentru că va fi descoperit instant, chiar înainte de a putea exercita un al doilea vot, în mod ilegal.

2. Fake-news-ul privind afectarea modului de atribuire a mandatelor și riscul „transferului” alegătorilor dintr-un județ în altul pentru a manipula alocarea mandatelor.

În primul rând, OUG 26/2020 nu modifică în niciun fel modul de atribuire a mandatelor, care este un sistem 100% proporțional, raportat la voturile exprimate pentru fiecare partid, atât în țară cât și în străinătate. Niciun vot nu se pierde, toate voturile sunt valorificate, toate voturile contează în stabilirea ponderilor politice în Parlament. Consultând site-ul AEP, respectiv rezultatele alegerilor din 2016, cu ușurință poate fi constatat că proporționalitatea voturilor obținute de partidele care au îndeplinit pragul electoral s-a translatat în mod fidel în mandatele atribuite. Așadar, chiar admițând ideea falsă că ar putea fi realizat un „transfer” de alegători dintr-un județ în altul, această idee este înfrântă de faptul că orice vot care ar fi suplimentar într-un județ va fi în minus în alt județ, iar în ponderea națională se anulează orice efect urmărit în acest mod. Este ca și cum ai nega principiul din fizică al „vaselor comunicante”, pe care orice elev care a făcut fizică elementară îl cunoaște.

În al doilea rând, atribuirea mandatelor se realizează în primă instanță la nivel de circumscripție (județ), dar nu se limitează la acest moment. A doua etapă de atribuire este cea națională (în 2016 aproape jumătate din mandatele de senator și o treime din cele de deputat), care vine să compenseze proporționalitatea din prima etapă de atribuire a mandatelor. Este și motivul pentru care, în practica electorală, formațiuni politice cu electorat dominant în anumite regiuni ale țării nu s-au limitat să propună candidați doar în Transilvania, ci au desemnat candidați în fiecare județ. De ce? Tocmai pentru a-și optimiza ponderea proporțională, în care fiecare vot exprimat contribuie la valorificarea unui mandat.

În al treilea rând, repartizarea mandatelor în cea de-a doua etapă (națională) care vină să compenseze proporționalitatea pentru întregul Parlament, ține cont de votul din toate colțurile țării. Un mandat atribuit în Covasna poate fi determinat de un vot dat în Constanța, sau invers. Tehnic, toate voturile din țară care nu sunt utilizate în atribuirea de mandate la nivel județean sunt puse într-un coș comun național și sunt ierarhizate descrescător în funcție de partide pentru a fi alocate restul mandatelor. Acest lucru s-a petrecut și în 2016 și ține de sistemul electoral proporțional, care, atenție, nu a fost modificat. Așadar, în acest ecosistem electoral, votul dat atât în țară, precum și cel dat de românii din Diaspora, determină în mod efectiv compunerea Parlamentului și ponderile politice ale partidelor, transpuse în mandate. A nu permite votul la orice secție înseamnă, practic, a le refuza dreptul românilor ca opțiunea lor politică să conteze, adică să determine modul în care se compune Parlamentul.

3. Fake-news-ul potrivit căruia nu vei vota parlamentarul care te reprezintă în județul în care ai domiciliu și votul tău va fi pentru a stabili cine îi va reprezenta pe cei care locuiesc acolo unde ajungi să votezi în tranzit. Adică, votezi în București lista de București, chiar dacă ai domiciliul în Brașov. Realitatea este că votul la alegerile parlamentare este pentru candidații aflați pe o listă de partid, și nu este un vot uninominal, cum este cel pentru primari. Din acest motiv contează extrem de mult ce partid decizi să susții, în funcție de pozițiile politice pe care le adoptă, iar partidele sunt cele care stabilesc candidații pe care ți-i propun prin intermediul listei. Și la anterioarele alegeri parlamentare, în același sistem de liste, votul exprimat într-un județ a contribuit la alocarea unui mandat în alt județ, bineînțeles, al aceluiași partid. Alegerea parlamentarilor la nivel de circumscripție (județ) este doar un aspect de ordin administrativ care ține de modul în care este organizat sistemul de alegere. Potrivit Curții Constituționale, odată ales, parlamentarul reprezintă poporul în ansamblul său, nu doar circumscripția în care a fost ales. Prin urmare, posibilitatea de a vota în alt județ decât cel în care ai domiciliu, care până în acest moment nu exista, este o facilitare a exercitării dreptului de vot și îți dă posibilitatea de a decide – mai mult decât până acum – modul în care arată Parlamentul României în ansamblul său.

4. Fake-news-ul privind alocarea mandatului de parlamentar cu un număr diferit de voturi de la un județ la altul, fapt care ar determina un grad diferențiat de legitimitate. Această afirmație vine să conteste sistemul electoral aflat în vigoare, nemodificat prin OUG 26/2020, și aplicat la ultimele alegeri parlamentare din 2016. Cei care susțin o astfel de teză se raportează doar la prima etapă de distribuire a mandatelor, cea de la nivelul circumscripțiilor. Ei extrag din întregul sistem de distribuire a mandatelor, scoțând din context, doar acele porțiuni despre care consideră că le-ar susține cauza. Este ca și cum ai spune că trebuie luat în considerare doar un taler al balanței, făcând abstracție de celălalt taler pe care se află contragreutatea. Concret, sistemul actual de distribuire a mandatelor, eminamente proporțional în ansamblul său (distribuirea la nivel de circumscripție împreună cu cea la nivel național), face ca mandatele să fie alocate în funcție de voturile obține de partidele politice pentru toți candidații propuși pe listă, nu doar pentru un candidat sau altul. Nu se poate vorbi de voturi obținute pe persoană fizică, pentru primul sau al doilea candidat propus, ci pentru partid în ansamblul său. În mod evident, primii candidați aflați pe lista partidului respectiv au prima șansă de a fi aleși parlamentari.