OP-ED Educația. Ce ne așteaptă in 2024?

În 2024, elevii se vor confrunta cu aceleași probleme legate de procesul de învățare în școli, probleme care se propagă an după an în ciuda diferitelor reforme ale sistemului de învățământ. Printre acestea se numără o materie prea încărcată, un număr mare de ore petrecute în școală, profesori insuficient pregătiți și un calendar școlar cu multe zile libere. Aceste provocări pot afecta calitatea învățării și dezvoltarea elevilor.

Programa prea încărcată

În primul rând, materia prea încărcată poate duce la suprasolicitarea elevilor, făcând dificilă capacitatea de a asimila și aprofunda cunoștințele, creând premizele abandonului școlar. Este vorba de detalii cerute mult peste nivelul de înțelegere al copiilor, despre termenii folosiți, despre felul în care este prezentată informația în manuale. Nu se încurajează dezvoltarea gândirii critice, ci memorarea și redarea unor informații.

Parca vor sa dezvolte in copii doar abilități de „monkey style”- recita și repeta doar ce au învățat, fără sa poată face generalizări, fără sa poată găsi elemente comune sau reguli. De exemplu, la chimie în gimnaziu se învață pe de rost formule ale acizilor, în loc să se învețe regula generală după care se formează acizii și bazele.

La biologie sunt îngropați în termeni științifici, la istorie se învață pe de rost ani și evenimente fără legături între ele, fără înțelegerea contextului. „Monkey style” – repetă ce au învățat fără să poată folosi informațiile in alte contexte.

În acest an mi-am întrebat studenții (anul I, informatică) dacă știu ce e inflația, DAE sau cum să își calculeze rata la un credit. Pauză. Nici unul nu știa…. păi oare ce au învățat la economie? Concepte și reguli, definiții pe care nu le pot pune în practica. Aceleași întrebări le-am pus și anul trecut…și am primit și anul trecut același răspuns. și atunci, la ce ne ajută studierea economiei în acest format în scoală?

Ce s-a făcut într-un an întreg la economie, dacă copiii nu știu lucruri de baza care îi afectează? În decembrie, am fost invitată să susțin un curs la studenții de la master, la informatică, legat de condițiile de muncă în firmele de IT, contracte de muncă, beneficii, etc. Spre surprinderea mea, studenții de la master știau și ce e inflația, și cum să își calculeze rata la un credit. Și-au dezvoltat singuri competențele de care au nevoie și pe care școala nu a fost în stare să le dezvolte.

Și în loc de concluzie, mă întreb: Dar dacă noianul de informații și materia e în așa fel alcătuită încât să îi dea putere deplină profesorului? Care poate alege cât predă, ce predă, pe cine ascultă și din care parte a materiei ascultă? Putând astfel face diferențe între copii…

„Omul sfințește locul”, … oare nu ar fi mai bun un sistem care să depindă mai puțin de calitatea umana a dascălilor și care să garanteze relativ același nivel? Cum să facem un astfel de sistem? Am putea începe prin restructurarea și eliminarea multor noțiuni irelevante și neadaptate din materii.

Numărul mare de ore petrecute în școală poate genera oboseală și poate afecta concentrarea în timpul orelor de curs. În învățământul gimnazial și liceal, sunt copiii care petrec la școală în medie 7 ore pe zi. Iar după-amiaza au teme.

Când să-și urmeze pasiunile? Când să mai facă sport? Și ne mai mirăm că avem procente mari de copii obezi [o] sau care abandonează de fapt școala [zf]? Ne mai mirăm că avem abandon școlar mare? Ne mai mirăm când copiii spun că nu le place la scoală? Hai să mai reducem din orele și din materiile studiate.

De asemenea, profesorii insuficient pregătiți pot influența negativ procesul de învățare, afectând capacitatea lor de a preda și de a susține elevii în dezvoltarea lor academică.

Calendarul școlar cu multe zile libere poate crea dificultăți pentru părinți, în special pentru aceia care au copii care necesită supraveghere și nu pot fi lăsați singuri acasă în timpul acestor perioade. Acest fapt poate impune presiuni suplimentare asupra familiilor și poate afecta planificarea și echilibrul vieții cotidiene.

Acum nu pot afirma că mă supăr când îmi lipsesc studenții de la un seminar sau un laborator pus vineri seara, dimpotrivă. Pe de alta parte, și în acest an, am avut ore joi după masa, înainte de Crăciun, și tot s-au găsit studenți care au venit. Fie să mai întrebe ceva, fie să mai predea câte un laborator.

Absenta lor la facultate, îi afectează doar pe ei. În schimb, doar noi, părinții de copii mici știm cât e de minunat când ne anunță cate un cadru didactic că nu se țin ore într-o zi. E o surpriză „foarte plăcută” mai ales când copilul e mic și anunțul presupune schimbat de program: fie un părinte își ia zi liberă (ura, se mai duce încă o zi de concediu), fie caută un bunic/ o bunică care să supravegheze copilul.

Căci bone, pe ultima sută de metri cam greu de găsit… E o încântare pentru cei care lucrează cu program mai puțin flexibil să aibă copil în ciclul primar sau gimnazial. Practicile însă nu se vor schimba, și cadrele didactice vor continua și în acest an să pună presiune și să încerce să facă punți între zilele libere, sau să scurteze anumite zile înaintea unor sărbători sau a vacanțelor.

Deficit cadre didactice

Deficitul de cadre didactice reprezintă o problemă majoră în sistemul educațional, având consecințe semnificative asupra calității învățământului. Lipsa personalului calificat duce la o prestație slabă a unor persoane din sistem, afectând în mod direct procesul de predare-învățare.

Trendul se va accentua, deoarece peste 50% din cadrele didactice se vor pensiona în următorii 10 ani [de], iar facultățile de profil se confruntă cu lipsa studenților [ia,me]. Atracția redusă pentru profesia didactică poate accentua și mai mult deficitul de cadre, creând un cerc vicios care afectează în final calitatea educației și dezvoltarea elevilor.

Elevii din mediul rural vor fi și mai tare afectați de lipsa cadrelor didactice. Acest deficit scoate în evidență o realitate a sistemului: neatractivitatea meseriei. Munca cu copiii are o serie de beneficii: e frumoasă, plină de recompense, dar e și grea prin prisma faptului că mai ales la ciclul gimnazial și primar, părinții pun presiune pe profesori.

Nu e normal ca un părinte să „dicteze” sau să ceară reexaminarea copilului si o notă prin care să îi mărească media. În societatea de azi, însă e greu de făcut față presiunii părinților, căci sunt unii părinți care sunt convinși că băiatul sau fata ar trebui să fie primii la matematică, fizică, sport, muzică și cine mai știe ce.

Și copiii sunt oameni, unii cu afinități pe partea de matematică, alții spre sport sau muzică, e o presiune uriașă pe un copil să fie bun la toate. Și când nu face față, intervine mama sau tatăl la profesor: „Copilul e bun și muncește, precis s-a greșit undeva! Faceți ceva și măriți-i media!”

Migrare către discipline care nu sunt STEM

Observăm o tendință crescută de migrație a elevilor către discipline care nu sunt STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică), ceea ce poate reprezenta o provocare pentru domeniile tehnice și științifice.

Elevii par să manifeste o preferință tot mai accentuată pentru disciplinele non-STEM, influențați de diverse factori precum percepția asupra dificultății acestor materii, orientarea către domenii mai accesibile sau influențele sociale.

Anul trecut, cea mai mare concurenta la Universitatea Bucuresti a fost la Psihologie – Ştiinţe cognitive de la Facultatea de Psihologie și Ştiinţele Educaţiei (36,89 candidați / loc bugetat) [zi], la Psihologie de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației (19,12 candidați/loc bugetat), la Spaniolă de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (18,72 candidați/loc bugetat), la Tehnologia informației de la Facultatea de Matematică și Informatică (18,41 candidați/loc bugetat) [ad].

Situația este similara și la UBB, unde cea mai mare concurenta la nivel licență s-a înregistrat în prima sesiune de admitere din acest an la Facultatea de Ştiinţe Economice și Gestiunea Afacerilor, urmată de Facultatea de Psihologie și Ştiinţele Educaţiei, și abia pe locul trei, Facultatea de Matematică și Informatică [ubb].

An electoral, marcat de greve

Un aspect notabil în sistemul educațional este influența contextului electoral, adesea marcat de greve și instabilitate. În același timp, problema acordării salariilor fără criterii clare de performanță reprezintă o provocare majoră pentru învățământ.

Dacă sistemul de remunerare nu este aliniat la performanță și nu încurajează excelența în predare, este probabil să nu se realizeze îmbunătățiri semnificative în calitatea procesului de învățământ.

Nu totul trebuie să se reducă la salarii, dar pentru ca meseria să devină atractivă e nevoie de salarii competitive corelate însă cu un număr adecvat de ore de predat și cu criterii clare de performanță.

În perioadele electorale, reformele și îmbunătățirile majore ale sistemului de învățământ vor fi cel mai probabil amânate.

În concluzie, 2024 fiind un an electoral, nu vom asista la reforme sau îmbunătățiri majore ale sistemului de învățământ, sistem care va continua să se degradeze pe fondul pensionării cadrelor didactice, a lipsei de studenți cu care se confruntă facultățile de Fizică, Chimie sau Matematică și a unei atractivități reduse a domeniului în rândul tinerilor. Se va menține trendul de migrare al absolvenților de licee către discipline mai puțin tehnice.

Nu se vor aduce îmbunătăți sistemului: nici prin reforma materiilor (structură sau conținut), nici prin reforma curriculei școlare, a materiilor predate.

Notă: Manuela Petrescu, PhD, este cadru didactic la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), la Facultatea de Matematică și Informatică, este analist programator, cu experiență de peste 15 ani în multinaționale și membru al Asociației Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE).

Referințe

[O] https://www.euronews.ro/articole/in-romania-peste-25-dintre-copii-sufera-de-obezitate-care-sunt-riscurile
[zf] – https://www.zf.ro/eveniment/romania-primul-loc-uniunea-europeana-dupa-rata-abandonului-scolar-21896985
[de] – https://economedia.ro/analiza-romania-se-indreapta-spre-o-criza-de-personal-puternica-in-sectorul-educatiei-peste-50-dintre-profesori-vor-iesi-la-pensie-in-urmatorii-10-ani.html
[ia]- https://www.ziaruldeiasi.ro/invatamant/criza-acuta-de-studenti-la-fizica~ni71u0
[me] – https://media9.ro/incepe-noul-an-scolar-unde-ducem-lipsa-de-profesori/
[zi]- https://ziare.com/admitere/admiteree-facultate-universitatea-bucuresti-numar-mare-candidaturi-concurenta-record-facultate-1816418
[ad]. https://adevarul.ro/stiri-interne/educatie/concurenta-fara-precedent-la-facultate-tinerii-2286129.html
[ubb] – https://news.ubbcluj.ro/peste-20-600-de-candidati-inscrisi-la-ubb-in-prima-sesiune-de-admitere/