(Op-ed) Obsesia pesedistă a creșterii prețurilor la energie: cum a devenit consumatorul vulnerabil victima teoriilor conspiraționiste ale vechii clase politice

În timp ce ne pregătim pentru tranziția energetică numărând capacitățile de producție pentru energie pe care le mai avem, Comisia Europeană arată că România și Grecia sunt țările din UE cu cel mai mare număr de consumatori vulnerabili. 

În realitatea care răzbate dincolo de tot felul de planuri și strategii pe hârtie, stimularea investițiilor în sectorul energetic a fost ignorată ani la rândul, inclusiv începând cu anul 2017, debutul guvernării pesediste.

În acest timp, colegii mei parlamentari “patrioți”, care se bat cu pumnul în piept pe motiv că ei îi apără pe români de multinaționale calice, au ținut departe cu bună-știință comunități întregi de rețelele de gaze naturale și energie, îngroșând rândurile celor care se încălzesc ca în Evul Mediu.

Din cauza nivelului de trai scăzut, 14% dintre consumatorii casnici care sunt racordați la utilități înregistrează restanțe la plata facturilor. O parte importantă din populație alocă 15% din salariu pentru plata facturilor la energie, în condițiile în care, la nivel european, media este de 8.6%.

Aceste segmente de populație formează categoria consumatorilor vulnerabili, ignorată cu bună-știință de 30 de ani atât de PSD cât și de PNL, indiferent de numele celor care s-au perindat pe la Palatul Victoria sau prin comisiile de industrii și servicii ale Parlamentului.

Falimentul prețurilor reglementate la energie

Pentru a câștiga voturi, primari incompetenți, autorități publice și parlamentari vechi și foarte vocali au dus cu toții, ani la rând, cea mai păguboasă politică publică posibilă, adâncind sărăcia energetică și pecetluind soarta economică pentru numeroase regiuni. Au ținut în mâinile lor reglementarea prețului la producția de energie electrică și de gaze naturale pe motiv că toată populația trebuie să fie protejată, fără însă să facă ceva pentru ca investițiile în domeniu să o ia din loc.

Acești gânditori au pus practic semnul egal între bătrânii care, după o viață întreagă de muncă, s-au ales cu o pensie derizorie și pensionarii speciali, ieșiți din sistem în floarea vârstei, cu venituri lunare de zeci de mii de lei. Cele două categorii au beneficiat de același tratament, pe motiv că inclusiv pensionarul special trebuie să primească energie ieftină, sub preț de piață, subvenționată, în aceeași măsură ca populația cu venituri mici.

În acest fel, atât PSD cât și PNL au descurajat modernizarea și extinderea rețelelor de energie și de gaze naturale. Pe de altă parte, cantități impresionante de energie electrică și de gaze naturale au fost dirijate cu dedicație, ani la rândul, la preț derizoriu spre anumite companii sau cercuri de interese. Astfel, PSD și PNL au încurajat risipa, ineficiența energetică și au promovat două mari mesaje toxice.

Primul, promovat prin retorica pesedistă, este acela că mecanismele de piață nu pot regla prețul, ci numai o mână invizibilă de politician. Rețeta este completă dacă acel politician, pesemne pesedist, mai e și amator de fake news-uri pe care le amestecă doct cu teorii ale conspirației!

Al doilea, promovat de liberalii care s-au înscris și ei pe linia discursului fără substanță, repetându-ne obsesiv că două treimi din populație nu este racordată la rețelele de gaze naturale. S-au prefăcut însă că nu pricep că acest procent dramatic nu poate fi diminuat fără politici publice serioase pentru a combate sărăcia energetică și a-i proteja pe consumatorii vulnerabili. Pare că peneliștii nu pot sau nu vor să înțeleagă că degeaba le tragi oamenilor în fața casei conducte de gaze naturale dacă ei nu își permit să achite costul pentru conectare și factura curentă!

Nedefinind nici unii, nici alții, instrumente adecvate de protejare pentru consumatorii vulnerabili, atât PSD cât și PNL ne-au dus, astăzi, în fața unei situații din care parcă e imposibil să ieșim fără o schimbare radicală a acestei viziuni înguste.

Prețuri libere la energie și protejarea consumatorilor vulnerabili

România, care s-a bazat pe moștenirea lăsată de epoca ceaușistă, nu se mai confruntă doar cu capacități de producție a energiei și cu rețele de transport și distribuție învechite. România are nevoie de investiții majore în exploatarea de noi resurse, pentru a nu deveni dependentă de importuri pentru satisfacerea consumului intern!

Conform statisticilor europene, România are printre cele mai scăzute prețuri din UE la achiziția energiei electrice și a gazelor naturale din producția internă, dar acest avantaj îl vom pierde, mai ales în contextul Green Deal-ului. Capacitatea noastră de a atrage fonduri europene pentru investiții în acest domeniu în noul context european de reducere a emisiilor cu efect de seră este îndoielnică. Avem un exemplu recent la CE Oltenia, cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune, care nu a trimis la mijlocul anului trecut proiecte de finanțare de investiții noi care ar fi fost acoperite în proporție de 70% de fonduri europene! De cealaltă parte, pentru a stimula investițiile private este nevoie de un cadru de piață predictibil și stabil, în care un rol important îl au instrumentele pentru a-i proteja pe consumatorii vulnerabili.

Dar cum îi putem ajuta pe acești consumatori vulnerabili? Pe termen scurt, cei care pot plăti prețul de piață la energie trebuie diferențiați de cei care au nevoie de sprijin pentru acest lucru, iar cei din urmă trebuie ajutați. Pe termen mediu și lung, trebuie să încurajăm investițiile în sectorul energetic și să ne asigurăm că avem surse de aprovizionare suficiente pentru a avea prețuri competitive la energie pentru consumator.

Pentru a-i identifica pe consumatorii vulnerabili, este necesar să ne uităm la cei care sunt racordați la rețelele de energie dar întâmpină probleme la cumpărarea sau utilizarea serviciilor de furnizare, ori se simt vulnerabili din cauza unor situații în care se află (de exemplu, probleme sociale sau probleme grave de sănătate etc.)

De asemenea, se poate face și o diferențiere regională, luând în calcul parametri precum venitul mediu, temperatura medie anuală (de exemplu, locuitorii din Miercurea Ciuc sunt mult mai expuși la temperaturi scăzute decât cei din București) sau consumul mediu de energie. În funcție de aceste variabile, se poate calcula efortul bugetar. Acesta poate fi acoperit, de pildă, din taxarea suplimentară a producției de gaze naturale, așa cum se dorea la un moment dat, sau din diminuarea risipei bugetare.

O a doua direcție pentru diminuarea sărăciei energetice și protejarea consumatorilor vulnerabili este creșterea gradului de eficiență energetică a locuințelor. Acest lucru înseamnă un nivel de confort mai bun în casele oamenilor și diminuarea consumului de energie. Doar că, până acum, mulți dintre primarii PSD și PNL care vor să-și împartă țara la alegerile din această vară, au fost preocupați să mărească salariile în administrație sau să organizeze paranghelii, în loc să cofinanțeze fonduri europene pentru lucrări de eficiență energetică.

În timp, prin politici publice care să sprijine creșterea nivelului de trai, segmentul consumatorilor vulnerabili se poate diminua. O măsură propusă de USR, într-o primă etapă, poate fi eliminarea taxelor până la salariul minim pe economie (adică pe primii 2000 de lei câștigați de orice salariat). România este țara cu cea mai mare taxare a muncii, dar cu cele mai proaste și ineficiente modalități de utilizare a acestor bani încasați de stat în interesul cetățenilor.

Din păcate, guvernul liberal, preocupat mai mult ca să se înșurubeze în administrația statului, a refuzat propunerea USR din luna decembrie a anului trecut. Nu a dorit să promoveze până la 1 iulie, momentul liberalizării pieței de gaze naturale, un proiect de lege pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, amânând acest moment pentru luna decembrie a acestui an.

Va fi o provocare mare, în aceste condiții de volatilitate politică, să rezulte un proiect sănătos de lege, dezbătut public ca la carte la finalul acestui an, așa cum visează liberalii. Acest proiect ar trebui să se bazeze pe procesarea informațiilor de la ANRE, companii și de la ministerul Muncii, pentru crearea unor baze de date de consumatori vulnerabili. Astfel, ar fi trebuit începute proiecte pilot până în vară, și apoi extinse la nivel național.

Din păcate, prin amânarea legislației privind consumatorul vulnerabil, PNL nu a făcut decât să încurajeze teoria conspiraționistă a așa-zisului prăpăd pe care l-ar aduce o dereglementare a pieței de gaze naturale. Un alt efect pervers pe care îl are această decizie este că va pune încă un semn de întrebare în privința proiectului de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră. În lipsa acestui proiect, multe dintre planurile de investiții în sectorul energetic vor avea soarta studiilor de fezabilitate care se fac pentru autostrăzi. Astfel, vom ajunge o nație intoxicată cu fake news și rămasă în timp, dar “binecuvântată” cu resurse care vor zace sub pământ, în loc să creeze bunăstare și să încălzească și lumineze casele oamenilor.

Cristina Prună (USR) este membru al Comisiei de Industrii din Camera Deputaților. Opiniile sale nu reprezintă poziția redacției