OP-ED Portofelul digital european: Cum transformă extremiștii o măsură bună într-o nouă conspirație

“Ei nu te vor obliga să ai Identitate Digitală, doar că, dacă nu ai, vei muri de foame”. Așa își începe Cristian Terheș, europarlamentar și conspiraționist profesionist, una dintre tiradele sale împotriva proiectului legat de portofelul digital sau Identitatea Digitală Europeană (eID), proiect la care lucrez și eu ca raportor de peste un an.

Desigur, ceea ce susține Cristian Terheș este complet fals. În realitate, lucrurile stau complet diferit, iar eID este un proiect care va simplifica foarte mult interacțiunile noastre cu autoritățile și agenții economici, scutindu-ne de zeci de drumuri la ghișee.

Totuși, înainte să intrăm în detalii tehnice, cred că este important să vedem cum construiesc extremiștii aceste narațiuni și cum ajung ele să ia locul discuțiilor despre efectele pozitive (și reale) ale unor proiecte precum eID. De ce? Pentru că oricât de extreme, absurde și caraghioase ni s-ar părea aceste afirmații, ele se viralizează mult mai repede decât știrile adevărate și sunt luate de bune de mai mulți oameni decât am putea crede.

Așadar, cum am ajuns să vorbim despre a muri de foame și îngrădirea libertății în loc de debirocratizare și simplificarea interacțiunilor cu instituțiile publice și private? Care este rețeta pe care o folosesc extremiștii pentru a deturna agenda publică?

Cum se nasc narațiunile extremiste?

În primul rând, populiști și extremiști precum Cristian Terheș, Diana Șoșoacă, George Simion, dar nu numai, reprezintă atât o cauză, cât și un efect al lipsei de încredere în instituțiile statului, dar mai ales în parcursul european al României. Ultimii ani, cu toate crizele suprapuse pe care le-am traversat, au pus la încercare toate guvernele din lume. Poli-criza, așa cum a fost etichetat fenomenul prin care mai multe crize se suprapun și creează efecte în cascadă, a redus mult încrederea în liderii politici tradiționali, în guvernele pe care le conduc și în capacitatea mecanismelor democratice de a răspunde eficient la probleme precum instabilitate economică sau crize de sănătate. România nu face excepție, din păcate.

Suntem lideri în regiune în ceea ce privește erodarea încrederii în democrație, după cum reiese din sondajele de opinie. Spre exemplu, datele colectate de GLOBSEC arată că 66% dintre români consideră că nu contează cine este la putere, pentru că oricum nimic nu se va schimba, în timp ce doar 30% cred că vocea lor contează cu adevărat în procesul decizional. Mai mult, încrederea în Parlament și Guvern a ajuns la cote îngrijorătoare – doar 36% dintre români au încredere în aceste foruri de conducere.

Cel mai grav este că 44% din români cred în teorii ale conspirației, iar 47% consideră că politica globală este influențată din umbră de grupuri secrete care doresc instaurarea unei noi ordini mondiale. Pe scurt, lipsa de încredere în liderii aleși și în procesele democratice este un teren fertil pentru răspândirea conspirațiilor, fake news-ului și a extremismului. Unde este o oportunitate, apar și cei care să profite.

Astfel, în lipsa unor acțiuni concrete din partea statului român care să sporească încrederea în instituții, apar diverse personaje care construiesc scenarii apocaliptice pe baza neîncrederii, a fricii și a scepticismului oamenilor care, de cele mai multe ori, caută o figură salvatoare. Pentru a-și contura profilul de lideri providențiali, extremiștii apasă rapid pe butoanele dezinformării și construiesc inamici imaginari, precum elite globale secrete care propun legi al căror scop este restrângerea libertăților noastre.

Evident, rolul salvatorului le revine lor, singurii oameni care încă nu au intrat în sfera de influență a conducătorilor din umbră. De aceea Diana Șoșoacă se luptă cu tehnologia de provocat cutremure a SUA, în timp ce George Simion încearcă să portretizeze Ucraina ca un stat ostil care opresează românii.

Nici Uniunea Europeană nu e scutită de fake news

Acest scenariu se repetă de fiecare dată când ei găsesc o oportunitate de a se folosi de frică pentru câștig personal. Din nefericire și Uniunea Europeană intră în colimatorul acestor personaje. Așa cum arată și ultimul eurobarometru, opinia românilor despre apartenența la UE a ajuns să fie majoritar negativă. 54% dintre români susțin că apartenența la UE nu este ceva bun, lucru absurd dacă ne uităm pe orice cifre care arată progresul uriaș făcut de România de la aderarea la UE și datorită UE.

Aici, contribuția partidelor populiste nu este de neglijat. Cu fiecare ocazie pe care o au, transformă temele de discuție de la nivelul UE în adevărate spectacole, acuzând Uniunea că ar încerca să restrângă libertățile românilor, forțându-ne să mâncăm gândaci, să renunțăm la tradiții de Crăciun sau, mai nou, să murim de foame dacă nu acceptăm “controlul digital”.

În același timp, ei sunt ajutați indirect și de comunicarea deficitară a Uniunii și structura sa instituțională complexă sau chiar confuză, pentru cei care nu interacționează des cu UE. Este mult mai ușor să credem că UE chiar ne vrea răul sau că pregătește măsuri restrictive dacă nu înțelegem care este scopul său și cum funcționează. Fake news-urile sunt mult mai ușor de construit atunci când adevărul însuși este complex. De altfel, lucrez la un raport în comisia pentru afaceri constituționale ale cărui obiective cuprind atât reforma instituțională a UE, în sensul simplificării și democratizării modului de funcționare a Uniunii, cât și modificări care, la prima vedere nu par atât de importante, cum ar fi redenumirea unor instituții ale Uniunii, pentru a evita confuziile.

Ce este eID de fapt?

Până atunci, ca să revenim la subiectul de astăzi, am remarcat că proiectul de lege privind Identitatea Digitală Europeană a devenit o nouă jucărie a extremiștilor. Astfel, despre eID au început să circule multe informații false, exact pe modelul descris mai sus. La polul extremist se fac mari eforturi să demonstreze că UE încearcă să ne transforme în supușii săi controlându-ne prin noile tehnologii impuse de Comisie. Aceștia ne spun că portofelul digital va fi obligatoriu, iar cine nu va dori să îl folosească va fi sancționat și nu va avea acces la servicii de bază. Mai mult, ei spun că nici măcar simple tranzacții financiare nu vom mai putea să facem dacă nu acceptăm identitatea digitală.

Așadar, cred că este necesar să facem puțină lumină.

Proiectul eID presupune dezvoltarea de către fiecare Stat Membru a unui ‘portofel digital’, care va fi recunoscut pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Acest portofel va fi sub forma unei aplicații pe telefonul mobil, creată în baza identității naționale, care va permite cetățenilor să se identifice, să stocheze documente electronice, precum certificate de naștere, diplome, certificate medicale, carduri bancare, etc. și să decidă cu cine să le partajeze.

Prin acest portofel, utilizatorii vor putea accesa o multitudine de servicii din domeniul public și privat. Printr-un singur click, deținătorul portofelului va putea decide categoriile de date pe care dorește să le partajeze cu terții, având posibilitatea de a beneficia de servicii mult mai rapide, sigure și de la distanță, de la deschiderea unui cont bancar, depunerea declarației fiscale, până la cazarea la hotel sau chiar deschiderea unei afaceri.

De câte ori ați transmis documentele voastre prin rețele de socializare precum WhatsApp sau Messenger pentru că nu ați avut altă alternativă? În UE aproape 45% din populație se bazează pe metode nesigure de identificare, precum scanarea sau fotografierea pașaportului sau a cardului pentru a-și demonstra identitatea. Portofelul digital, prin design-ul lui va schimba complet practicile noastre și va oferi tuturor un nivel mai înalt de securitate și protecție a datelor personale.

De câte ori a trebuit să vă creați un cont pe diverse platforme online și pentru asta v-au fost cerute date care nu aveau nici o legătură cu crearea contului? Sau după crearea contului, v-ați întrebat cum vă sunt folosite datele? Un alt beneficiu al eID va fi posibilitatea de a vă autentifica pe aceste platforme prin intermediul portofelului, fără să mai trebuiască să introduceți parole pe care apoi le uitați sau le notați în medii nesigure. Cu portofelul digital ne vom putea crea conturi online astfel încât marile platforme să aibă acces minim la datele noastre. Utilizarea portofelului pentru crearea conturilor pe paginile web va rămâne la discreția utilizatorilor, iar dacă aceștia preferă să folosească procedura de înregistrare oferită de marile platforme, vor fi liberi să o facă.

Cum va funcționa stocarea documentelor? Fiecare utilizator va putea cere autorităților emitente de documente, ca acestea să fie făcute accesibile în portofel. Spre exemplu, nu va fi utilizatorul cel care își va încărca diploma de masterat în portofel. Universitatea va fi cea care va transmite diploma în format digital direct în aplicația utilizatorului. Astfel, aceste documente vor avea un grad mai înalt de credibilitate și securitate. Foarte important: documentele stocate în portofelul digital vor avea această valoare juridică cu cele în format hârtie. În același timp, nici autoritățile publice care dezvoltă aplicația și nici cele care vă transmit documentele oficiale, nu vor avea acces la conținutul portofelului, nici nu vor putea vedea cui a dat utilizatorul acces la date sau documente sau de ce servicii beneficiază. Toate acestea vor oferi control absolut și exclusiv cetățeanului asupra portofelului și tranzacțiilor digitale pe care le efectuează.

Foarte important de menționat este faptul că, deși fiecare țară din UE va avea obligația să dezvolte aplicația și infrastructura pentru portofelul digital, utilizarea acestuia de către cetățeni va fi absolut voluntară. Mai mult decât atât, portofelul digital va fi oferit în mod gratuit tuturor și nu va înlocui sub nicio formă existența documentelor de identitate, permise de conducere sau alte tipuri de certificate în format fizic. Serviciile publice oferite în persoană vor continua să existe pentru cei care preferă să meargă fizic la ghișeu. Deci, nimeni nu moare de foame, nimeni nu va fi obligat să renunțe la certificate fizice sau la vreo libertate individuală, poate în afară de “libertatea” de a sta la coadă la ghișee.

Nu în ultimul rând, portofelul va permite utilizarea semnăturii electronice de la distanță. Un beneficiu enorm atât pentru cetățeni, cât și pentru companii. Deși în statele precum Elveția sau Belgia toți cetățenii beneficiază gratuit de semnătura electronică, în România acesta încă este un serviciu extrem de costisitor și greu de obținut. În Estonia, spre exemplu, un cetățean poate economisi până la 5 zile pe an prin simplu fapt că are acces la soluții de identitate digitală și poate semna documente online.Trecând la semnătura electronică, avem un potențial de a reduce cu 90% erorile în procesul de semnare a documentelor și a economisi zeci de ore pierdute pe drumuri.

eID o oportunitate pentru cetățeni, companii și pentru România

Rezumând, care sunt beneficiile pentru fiecare cetățean și pentru România? Mai puține drumuri la instituții publice sau la tot felul de ghișee. În scurt timp vei putea circula și în UE doar cu această aplicație și accesa servicii în oricare Stat Membru. Astfel, Uniunea Europeană, pe lângă faptul că ajută la uniformizarea metodelor de identificare, impulsionează state leneșe precum România să se debirocratizeze și să ofere alternative mai simple de a interacționa cu actori publici și privați.

În prezent, 14 state din UE deja au cel puțin un sistem de identificare electronică, fie că este cartea de identitate electronică, permisul de conducere sau sisteme complexe care integrează o multitudine de servicii publice electronice precum și votul electronic. Estonia beneficiază de un asemenea sistem deja de mai mult de 20 de ani. Pe de o parte, proiectul eID va dezvolta și mai mult sistemele din țările deja existente, care va include funcționalități și oportunități mai vaste pentru cetățeni și companiile care decid să utilizeze portofelul. Pe de altă parte, eID este o oportunitate pentru statele care o iau de la zero, precum România. Acest va accelera digitalizarea serviciilor și va crea noi oportunități pentru cetățeni. În plus, portofelul digital european va putea fi folosit peste tot în UE, eliminând birocrația și cozile la ghișee și fiind de mare folos pentru diaspora românească, cea mai mare din Uniune.

Așadar, eID nu este nici pe departe acest proiect malefic care îngrădește libertățile cetățenilor. Din contră, eID este proiectul prin care câștigăm mai multă libertate de mișcare, mai mult control asupra datelor noastre, mai puțin control din partea statului și a companiilor private și mai multă securitate online. eID va fi motorul digitalizării reale în România.

Notă: Alin Mituta, europarlamentar reper și raportor Renew pe dosarul eID sau portofelul digital/ Poziția autorului nu reprezintă în mod necesar și redacția G4Media.ro