Operă de artă cu stema Țării Românești, scoasă la licitație la Barcelona, a fost cumpărată de un român cu 500.000 de euro

Un cetățean român a cumpărat la o licitație organizată de casa La Suite din Barcelona o icoană din secolul al XV-lea care ar fi putut aparține prințului Vlad Țepeș, domnitor al Țării Românești în anii 1448, 1456-1462 și 1476. Piesa, care a figurat în lotul 7 al licitației „Maeștri Viceroyali. Alegorii, legende și sfințenii”, a fost scoasă la vânzare cu un preț estimat între 300.000 și 600.000 de euro. Cumpărătorul este un cetățean român și a plătit 500.000 de euro.

Numele cumpărătorilor nu este făcut public de casele de licitație, iar acesta dorește să rămână anonim, conform surselor G4Media.ro.

Mai mult, acesta a adus un raport al unui expert din Anglia, care sugerează că lucrarea are legătură cu Ștefan cel Mare, întrucât, în urma testului dendrologic, s-a stabilit că lemnul datează din 1470.

„În Registrul superior sunt reprezentați cei trei sfinți care formează Deisis: Isus, Maica Domnului și Ioan Botezătorul. Se știe din folclor că Ștefan cel Mare a avut un triptic care îl însoțea permanent, atât în luptă, cât și în orice călătorie. Istoricii moldoveni, în dorința de a umple acest gol, au găsit un triptic despre care ulterior s-a dovedit că era din secolul XVIII, dar nu s-a făcut publicitate acestui fapt, deoarece un mit fusese demontat. În Registrul mijlociu sunt prezentați trei sfinți: Atanasie, Antonie și Nicolae, care sunt sfinții ctitori ai Mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos. Ștefan cel Mare a fost ctitorul acestei mănăstiri, pe care a reconstruit-o din temelii, iar mănăstirea păstrează un basorelief cu stema Moldovei și mărturii scrise ale donațiilor făcute de Ștefan. Mai mult, Ștefan cel Mare l-a îndemnat pe Vlad Țepeș, încă din tinerețe, să acorde donații acestei mănăstiri, ceea ce s-a și întâmplat. Se sugerează că Ștefan i-a oferit acest triptic lui Vlad Țepeș după eliberarea din prizonieratul din Ungaria. Faptul că vulturul nu mai ține crucea în cioc este un reproș la adresa lui Vlad pentru că, în timpul prizonieratului din Ungaria, a trecut la religia catolică. Stema Țării Românești poate fi legată de faptul că Ștefan cel Mare a considerat timp de 12 ani că aceasta este o țară sub stăpânirea sa”, a declarat sursa G4Media, specializat în obiecte de artă vechi, care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Sursa foto: Casa de licitații La SuiteCe spuneau cei de la La Suite despre triptic

Potrivit galeriei din Barcelona, în această operă, realizată din lemn sculptat, aurit și policromat, cu fond de aur, s-a identificat și confirmat că blazonul pe care îl poartă este reprezentativ pentru Principatul Valahiei din secolul al XV-lea.

„Este vorba despre panoul central al unui triptic de călătorie, care nu își mai păstrează ușile, în care apare sculptat, în registrul inferior, vulturul cu aripile desfăcute în fața crucii, care reprezintă blazonul Valahiei. Aceasta este una dintre primele reprezentări ale blazonului Valahiei, așa cum este documentat pe monedele și sigiliile conducătorilor din anii 1300 până în 1500. După 1500, crucea se micșorează și apare în fața și în ciocul vulturului. Este o piesă unică și excepțională, de muzeu, deoarece nu se păstrează aproape deloc obiecte medievale din România care să poarte acest blazon din secolul al XV-lea”, susțin reprezentanții casei de licitație La Suite.

Autenticitatea și datarea au fost confirmate de prestigiosul laborator al Facultății de Arte Frumoase din Viena, condus de profesorul Manfred Schreuner, într-un raport datat februarie 2022.

Provenind de la o casă de licitații germană, icoana a fost vândută actualului proprietar în 2022, când încă nu fusese identificat blazonul vechi al Țării Românești. De o parte și de alta se află sfinții Constantin și Elena, patronii Țării Românești, iar icoana este decorată cu flori de crin, elemente prezente pe marele sigiliu al lui Vlad III, numit Vlad Țepeș sau Vlad Dracul.

„A fost realizat un studiu heraldic detaliat al blazonului, care descrie evoluția sa de-a lungul timpului, cu modificările suferite de vultur și cruce. Concluzia este că vulturul în fața crucii este un simbol care apare pe monedele Valahiei din anul 1300 până în 1500, iar acest lucru corespunde exact cu blazonul nostru. Valahia a fost țara guvernată de Vlad Țepeș, figura istorică din care Bram Stoker s-a inspirat pentru a crea personajul contelui Dracula. Vechea icoană pe care o prezentăm, stabilită atât științific, cât și prin fapte istorice, ne plasează în perioada în care Vlad Țepeș, cunoscut sub numele de Dracula, a fost guvernator al Valahiei, în timpul celor trei scurte domnii, care au culminat cu moartea sa în 1476”, scriu reprezentanții La Suite.

Este posibil ca piesa să fi aparținut monarhului sau anturajului său apropiat, potrivit casei de licitații.

„O altă informație care leagă opera de Vlad Țepeș se regăsește în cartea Documente Relativ la Relațiile Valahiei cu Brașov și Țara Ungurească, tipărită în 1905 la București, în care, pe lângă informațiile despre evoluția blazonului conducătorilor și nobililor, se vorbește și despre blazonul Valahiei. Se menționează că doar conducătorii foloseau acest blazon și erau singurii care aveau puterea financiară necesară pentru a comanda o operă de artă de asemenea valoare. Cu aceste argumente istorice și heraldice, specialiștii iconografici au concluzionat că acest triptic ar fi putut aparține doar unui conducător. Ipoteza că ar fi aparținut conducătorului al cărui sigiliu corespunde în atât de multe puncte cu emblema panoului nostru, adică Vlad Țepeș, este o ipoteză cu mare evidență și greutate”, concluzionează cei de la casa de licitație.