Operation Aurora: Ce se știe despre planul lui Trump de a deporta imigranții ilegali din SUA

Fostul președinte Donald Trump, candidatul Partidului Republican la alegerile pentru Casa Albă din acest an, a promis că, dacă va fi reales în fruntea Americii, va folosi o lege veche de câteva secole pentru a accelera îndepărtarea imigranților ilegali din SUA. Aceasta în condițiile în care campania sa electorală a fost dominată de o retorică anti-imigrație dură, în contradicție cu cea a rivalei democrate, Kamala Harris. Ce se știe însă despre Operation Aurora și așa-numitul Alien Enemies Act din 1798 care ar oferi baza legală pentru deportarea din SUA a imigranților fără acte?

Retorică dură

Liderul republican a făcut din imigrația ilegală una dintre temele favorite ale campaniei sale electorale. El a promis în repetate rânduri că va folosi o lege din trecut pentru a deporta imigranții fără acte din Statele Unite.

“Voi invoca Alien Enemies Act din 1798 pentru a ținti și a demonta orice rețea criminală de imigranți care operează pe teritoriul american,” a spus el la un miting recent din California, unul dintre câteva în care a adus în discuție această problemă.

Trump a promis că, dacă va fi reales președinte, va folosi actul pentru a iniția un efort federal numit “Operation Aurora” care-i va lua în colimator pe membrii bandelor de imigranți ilegali.  Aceștia vor risca arestarea și deportarea din America.

Numele operațiunii se referă la orașul din Colorado despre care dreapta americană susține că a intrat sub controlul bandelor venezuelene de imigranți ilegali. Media favorabilă conservatorilor a publicat de altfel numeroase materiale în care afirmă că bande violente de ilegali, în special faimoasa Tren de Aragua, se războiesc pentru control în câteva complexe de apartamente din suburbia orașului Denver.

De partea lor, autoritățile au afirmat că afirmațiile lui Trump sunt “exagerate în mod grosolan.”

În ciuda eforturilor oficialilor din Colorado de a minimaliza impactul bandei de criminali, declarațiile lui Trump nu par însă lipsite de temei. New York Times a scris recent despre eforturile forțelor de ordine din metropola de pe Hudson de a stopa extinderea Tren de Aragua, banda de criminali care a fost creată într-o închisoare din Venezuela și a fost arătată cu degetul pentru infracțiuni violente în alte țări și mai multe state din SUA.

Iar New York Post a vorbit despre membrii adolescenți ai Tren de Aragua care și-au făcut din Times Square centrul unor jafuri și altor infracțiuni violente.

Revenind la Trump, NPR a notat că republicanul a sugerat, de asemenea, că Alien Enemies Act ar putea fi folosit pentru a pune capăt așa-numitelor ‘orașe sanctuar,’ care limitează cooperarea cu autoritățile federale din domeniul imigrației, în special cu cei din Immigration and Customs Enforcement sau ICE.

Trump a declarat recent pentru Fox News că “putem face lucruri în ceea ce privește deportarea oamenilor.”

NPR, un canal media ce înclină în favoarea democraților, a precizat că Alien Enemies Act este prezent mult mai mult și în alte părți decât în ​​discursul lui Trump. De exemplu, documentul apare în platforma oficială a Partidului Republican din 2024, care spune că va invoca legea pentru “eliminarea tuturor membrilor bandelor, traficanților de droguri sau membrii cartelurilor cunoscuți sau suspecți din Statele Unite, punând capăt flagelului violenței bandelor ilegale de străini o dată pentru totdeaua.”

Trump a recunoscut că documentul a primit relativ puțină atenție în cei peste 200 de ani în care a fost publicat, nefiind folosit decât rar.

“Aceasta erau vremurile vechi, când existau politicieni duri,” a spus el în fața unei mulțimi de susținători din Arizona. “Gândiți-vă la asta, 1798. Oh, este un act puternic. Nu ai putea aproba așa ceva astăzi.”

Ce prevede însă Alien Enemies Act și cât de probabil este ca Trump să-l poată folosi așa cum a promis dacă va ajunge din nou în Biroul Oval?

Alien Enemies Act

Potrivit NPR, Alien Enemies Act sau Legea privind inamicii străini îi permite în mod specific președintelui să rețină, să relocheze sau să deporteze non-cetățeni dintr-o țară considerată un inamic al SUA în timpul războiului:

“Ori de câte ori va exista un război declarat între Statele Unite și orice națiune sau guvern străin… și președintele Statelor Unite va proclama public evenimentul, toți nativii, cetățenii, locuitorii sau supușii națiunii sau guvernului ostil, bărbați cu vârsta de paisprezece ani și peste, care se vor afla în Statele Unite și nu sunt naturalizați, vor putea fi reținuți, închiși, ținuți într-un loc sigur și îndepărtați, ca inamici străini.”

Congresul, cu sprijinul președintelui John Adams, a adoptat Alien Enemies Act ca parte a celor patru Alien and Sedition Acts (Legile privind străinii și revolta) din 1798, când SUA se aflau în pragul războiului cu Franța.

“Existau atunci multe temeri în legătură cu susținătorii francezi din Statele Unite și despre conspirații vizând punerea, practic, a Statelor Unite de partea Franței,” a afirmat Steve Vladeck, profesor de la Georgetown University Law Center.

Grupul de legi, considerat controversat de experții legali, a redus drastic libertățile civile, inclusiv prin înăsprirea restricțiilor ce vizau americanii născuți în străinătate și prin limitarea discursului critic la adresa guvernului.

După ce Thomas Jefferson a fost ales președinte în 1800, el fie a abrogat, fie a permis ca majoritatea actelor să expire, cu excepția Alien Enemies Act, care nu are o dată de expirare.

Legea privind inamicii străini nu doar că a rămas în vigoare, dar a continuat să se extindă în domeniul de aplicare: Congresul a modificat-o în 1918 pentru a include și femeile. (https://www.history.com/topics/early-us/alien-and-sedition-acts)

Alien Enemies Act a fost folosit de trei ori în istoria Americii, de fiecare dată în legătură cu conflicte militare majore.

În timpul Războiului din 1812, toți cetățenii britanici care trăiau în SUA au fost obligați să prezinte informații despre ei, inclusiv vârsta, durata petrecută în țară, locul de reședință, descrierea familiei și dacă au solicitat naturalizarea în America.

Un secol mai târziu, în timpul Primului Război Mondial, președintele Woodrow Wilson a invocat Legea privind inamicii străini împotriva cetățenilor proveniți din țările Puterilâor Centrale: Imperiul German, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman și Bulgaria.

Potrivit National Archives de la Washington, autoritățile americane au folosit legea pentru a plasa în lagăre peste 6.000 de “străini inamici” – mulți dintre ei germani -, unii dintre ei rămânând în detenție până la doi ani după încheierea conflagrației mondiale.

U.S. Marshals Service a precizat că a înregistrat 480.000 de “străini inamici” germani și a arestat 6.300 în perioada cuprinsă între declarația de război din aprilie 1917 și armistițiul din noiembrie 1918.

După mai bine de 25 de ani, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, președintele Franklin Roosevelt a invocat actul în contextul atacului japonez asupra Pearl Harbor, la 7 decembrie 1941. El a desemnat cetățenii japonezi, germani și italieni drept “dușmani străini” în timpul conflictului global.

Declarația lui Roosevelt a cerut rezidenților din toate cele trei țări să se înregistreze la guvernul SUA și a autorizat internarea oricărui inamic străin “considerat potențial periculos pentru pacea și securitatea SUA”.

Până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, peste 31.000 de străini suspecți și familiile lor – inclusiv refugiați evrei din Germania nazistă – au fost internați în lagăre și facilități militare din SUA, potrivit National Archive. Câteva mii dintre ei au fost în cele din urmă repatriați în țările lor de origine, fie prin propria alegere, fie prin forță.

Profesorul Vladeck a declarat că Alien Enemies Act a fost folosit pentru a reține în mare parte cetățenii italieni și germani. Cea mai mare parte a celor peste 100.000 de japonezi americani care au fost plasați în lagăre în timpul războiului erau cetățeni americani, care au fost deținuți pe baza a diferite temeiuri legale.

Explozia de ilegali

Cât de puternic este însă cazul lui Trump și cum ar putea fi pusă în aplicare promisiunea lui de a deporta imigranții ilegali?

În primul rând, experții se referă la numărul mare de străini fără acte care au ajuns ilegal în Statele Unite. Potrivit Comitetului pentru Securitate Internă a Camerei Reprezentanților din primăvară, interceptările realizate de către U.S. Customs and Border Protection (CBP) la granițele Statelor Unite în perioada scursă de la instalarea în funcție a președintelui Joe Biden, respectiv ianuarie 2021, urmau să atingă cifra record de 10 milioane cu mult înainte de sfârșitul anului fiscal 2024. Circa 8 milioane dintre aceste arestări au avut loc la granița de sud, cu Mexicul.

Prin comparație, CBP a înregistrat aproximativ 3,1 milioane de astfel de interceptări la nivel național în perioada exercițiului financiar 2017-2020, adică atunci când Trump a fost președintele SUA.

În al doilea rând, problema Alien Enemies Act. NPR a explicat că actul nu a mai fost invocat de la al Doilea Război Mondial. Profesorul Vladeck a spus că acest lucru se datorează în mare parte faptului că natura războiului s-a schimbat în ultimele opt decenii.

Documentul precizează că președintele poate prelua această autoritate numai odată ce Congresul a declarat război. Deși SUA au fost implicate în multe conflicte de-a lungul ultimelor decenii, nu a mai făcut acest lucru oficial din 1942.

“(Legea) nu a fost o sursă de controversă contemporană pentru că nu am avut un război declarat,” a explicat profesorul. “Și nimeni nu a încercat să argumenteze că acel limbaj de invazie sau incursiune ar putea fi folosit în orice alt context decât într-un război convențional.”

Lucrurile s-au modificat însă odată cu intrarea lui Trump în arena publică. Fostul președinte, despre care NPR a scris că care are o lungă istorie de utilizare a unui limbaj dezumanizant împotriva grupurilor minoritare și a oponenților politici, s-a referit în mod repetat la afluxul de imigranți ilegali în SUA drept o “invazie” și a promis deportări în masă.

Dar liderul republican nu a învinuit o anumită țară sau un conflict care ar intra în domeniul de aplicare al actului din 1798, a spus Vladeck, care nu crede că argumentul lui Trump va avea succes.

Chiar și unii susținători ai politicilor anti-imigrație care s-au declarat în favoarea implementării documentului recunosc aceste provocări legale cheie.

Definirea imigrației ilegale ca o invazie și a bandelor de imigranți ca națiuni străine ar fi un “urcuș ascendent dificil în instanța federală,” a scris anul trecut George Fishman, fost consilier general adjunct la Departamentul de Securitate Internă al SUA, în timpul Administrației Trump.

Riscuri și obstacole

Profesorul Vladeck a afirmat că Trump nu are nevoie de Alien Enemies Act pentru a ținti imigranții fără acte, deoarece președinții americani au deja autoritatea de a-i aresta, reține și înlătura pe imigranții ilegali. Experții au identificat câteva probleme legate de implementarea Legii privind inamicii străini.

 Lipsa de resurse. “Problema care i-a afectat pe fiecare dintre ultimii patru președinți, din ambele partide, nu a fost autoritatea legală – este vorba de o lipsă de resurse,” a declarat expertul. “Guvernul federal nu are capacitatea de a identifica, urmări, aduna și elimina pe fiecare dintre cei peste 11 milioane de imigranți fără acte din această țară.”

Unul dintre obstacolele principale este lipsa de finanțare pentru aplicarea legii în materie de imigrație, lucru pe care legiuitorii au încercat să-l rezolve print-un proiect bipartizan de lege referitor la securitatea la frontieră la începutul acestui an. Legea ar fi prevăzut investirea a 20 de miliarde de dolari pentru cele necesare la frontieră și ar fi implementat mai multe schimbări de politică pentru a ajusta și accelera procesul de azil.

Republicanii din Senat au blocat însă proiectul de lege după presiunile din partea lui Trump, făcându-i pe democrați să susțină că el a făcut-o pentru a putea să facă campanie electorală în parte susținând că va pune capăt haosului de la graniță.

Proiectul de lege care nu a trecut de Congres ar fi finanțat angajarea a 1.500 de agenți de frontieră suplimentari și a încă 1.600 de ofițeri de azil. În prezent, există aproximativ 20.000 de ofițeri de frontieră în SUA.

De altfel, republicanul a promis zilele trecute că va îndeplini obiectivul de a securiza frontiera cu Mexicul, urmând să ceară Congresului să finanțeze o creștere a salariului cu 10% pentru agenții de frontieră și un bonus de reținere și semnare de 10.000 de dolari, la care se adaugă angajarea a 10.000 de agenți suplimentari. El a făcut aceste declarații la un miting electoral în statul de frontieră Arizona, un stat swing, crucial, în lupta pentru Casa Albă.

În plus, într-un discurs recent, Trump a cerut pedeapsa cu moartea pentru “orice imigrant ilegal” care ucide un cetățean american, după o serie de incidente tragice în cvare au fost implicați imigranți fără acte.

Reuters a scris, în acest context, că Trump și-a întărit considerabil retorica anti-imigrație în ultimele săptămâni ale campaniei. Luna trecută, el i-a numit pe imigranții ilegali din SUA care comit crime violente “monștri,” “ucigași cu sânge rece” și “animale dezgustătoare.”

Provocări legale. Dacă Trump ar fi reales și va invoca aceste puteri – ceea ce el ar putea face unilateral, cu excepția cazului în care o majoritate a Camerei și a Senatului îl va bloca, – profesorul Vladeck crede că acest lucru va fi contestat imediat în instanță, iar republicanul va avea dificultăți în a-și apăra cazul.

“Cred că genul de idee conform căreia tribunalele ar privi cu bunăvoință utilizarea acestui tip de autoritate în cazul în care 1) nu are nevoie de ea, și 2) ar fi într-adevăr o extindere în ceea ce este deja o putere juridică destul de controversată, cred că este destul de exagerat,” a afirmat el.

Katherine Yon Ebright, consilier al Liberty and National Security Program de la Brennan Center, a scris că nu este clar dacă instanțele vor interveni pentru a împiedica aplicarea Legii inamicilor străini în timp de pace.

“Ultima dată când Alien Enemies Act a fost contestată, în cazul Ludecke v. Watkins în 1948, Curtea Supremă a confirmat sprijinul extins al președintelui Harry S. Truman pe lege la trei ani după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial,” a scris experta într-o analiză juridică. “Curtea a motivat că întrebarea când se încheie un război și expiră autoritatea din timpul războiului este prea “politică” pentru o soluție judiciară.”

Pe de altă parte, a scris experta, multe s-au schimbat de atunci, inclusiv înțelegerile contemporane despre protecție egală și proces echitabil.

Tribunalele și publicul au respins cazul Korematsu din 1944, care a confirmat internarea japonezilor în lagăre. Congresul a oferit despăgubiri japonezilor americani supraviețuitori și și-a cerut scuze în mod oficial pentru utilizarea Legii inamicilor străini în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Dacă un președinte va invoca actul din nou, a spus Katherine Yon Ebright, instanțele ar putea analiza acele provocări legale în mod diferit și anume “pe fond, în loc să se lase categoric la mâna președintelui.”

Dar cea mai sigură modalitate de a preveni abuzarea legii ar fi ca Congresul să-l abroge în mod proactiv, a scris Yon Ebright.

În acest context, NPR a reamintit că unii legiuitori democrați, cum ar fi Ilhan Omar din Minnesota și Mazie Hirono din Hawaii, au încercat în ultimii ani să introducă “Neighbors Not Enemies” Act (Legea vecini, nu dușmani), care ar abroga Legea privind inamicii străini. Eforturile lor au fost însă zadarnice.

Omar a cerut din nou adoptarea proiectului, mai ales în lumina comentariilor recente ale lui Trump, scriind pe X că “a trecut vremea să aruncăm această lege xenofobă la coșul de gunoi al istoriei, acolo unde îi este locul.”

Eforturile unor congresmeni de stânga, cei mai mulți dintre ei din state care nu se confruntă direct cu problemele generate de imigranții ilegali, sunt însă în contradicție cu dorințele americanilor de rând. De exemplu, în cadrul scrutinului din 5 noiembrie, alegătorii din Arizona vor decide dacă aprobă o nouă măsură care ar spori puterea oficialilor locali de a aplica legea federală privind imigrarea.

Măsura, numită Propunerea 314, ar acorda forțelor de ordine locale dreptul de a interoga, aresta, reține și urmări penal pe oricine persoană suspectată că a trecut granița dintre Mexic și statul Arizona între porturile legale de intrare.

Susținătorii măsurii spun că Arizona – un stat swing, aflat în centrul crizei imigranților ilegali, cu milioane de persoane care trec anual fraudulos granița cu Mexicul – trebuie să acționeze după ce, la începutul acestui an, a devenit cel mai aglomerat loc din SUA pentru arestările făcute de patrulele agenților CBP de-a lungul graniței cu Mexicul.  De partea lor, criticii se declară îngrijorați de limbajul prea general al legii, precum și de efectele economice negative ale acesteia.

Surse: NPR, New York Post, CBS News, New York Times, Reuters, The Recount, rev.com, aic.org, archive.gov, constitutioncenter.org, history.com, 12key.com, usmarshals.gov, gaic.info, trumanlibrary.gov, hous.gov, senate.gov, everycrsreport.com, cis.org, nationalww2museum,org, YouTube, X