Operaţiunea Marea Eliberare. Cum s-a ajuns ca pedepsele demnitarilor condamnați pentru corupție să fie suspendate și care e posibilitatea prescrierii faptelor până la rejudecarea apelurilor

Contestaţiile în anulare a sentinţelor date de Completurile de 5 judecători (C5) de la Instanţa Supremă au provocat o situație fără precent în justiție. Până acum au fost date decizii de suspendare a executării pedepselor pentru Elena Udrea, Dan Șova, Rudel Obreja, Constantin Niță, Alina Bica și Șerban Pop.

Pe de o parte, avocaţii persoanelor condamnate care au ieşit din termenul legal de depunere a contestaţiei în anulare vor ca Parlamentul să le permită şi lor să conteste verdictele definitive. Avocatul Toni Neacşu vorbeste de persoane condamnate de C5-uri constituite nelegal, după cum a decis Curtea Constituțională, în peste 350 de dosare.

Pe de altă parte, unii jurişti atrag atenţia că faptele s-ar putea prescrie până se rejudecă procesele.

În plus, mai mulţi magistraţi de la Înalta Curte au făcut opinie separată în sensul neeliberării persoanelor condamnate până la data judecării pe fond a contestaţiilor în anulare.

De exemplu, Elena Udrea a fost pusă în libertate cu un vot în complet de 3-2, iar Dănuţ Şova cu 4-1, ceea ce înseamnă că au existat și magistraţi care s-au opus eliberării. De altfel, un magistrat ICCJ a declarat pentru G4Media.ro că „suspendarea executării pedepsei nu e obligatorie până la soluţionarea pe fond a contestaţiei”, dar voturile majoritare din complete au fost în favoarea suspendării.

În schimb, paradoxal, chiar procurorii DNA au fost de acord cu suspendarea executării în cazul Elenei Udrea.

Avocaţii Toni Neacşu şi Dan Chitic au cerut Parlamentului să găsească o soluţie legislativă astfel încât toate persoanele condamnate de Completurile de 5 judecători din 2014 încoace să aibă posibilitatea să depună contestaţii în anulare. Acum, doar cei care sunt în termenul legal de 30 zile de la comunicarea motivării sentinţei definitive pot depune contestaţie în anulare.

„Toate persoanele care au fost judecate de către nişte complete de judecată nelegal constituite să poată beneficia de aceeaşi posibilitate de a ajunge din nou în faţa unei instanţe de judecată care să confirme sau să infirme hotărârile deja pronuntaţe”, a declarat avocatul Dan Chitic la ICCJ. Chitic este apărătorul fostului ministru PDL al Comunicaţiilor, Gabi Sandu.

„Dreptatea ar trebui să fie aceeași pentru toți cei condamnați prin hotărârile judecătorești pronunțate de Completele de 5 judecători de la ÎCCJ în materie penală de la 1.02.2014 până în prezent. Am numărat cel puțin 350 de hotărâri judecătorești. Toate sunt nule absolut, prin încălcarea normelor de ordine publică privind formarea completelor și nerespectarea garanțiilor fundamentale, și elementare de altfel, privind dreptul la un proces echitabil, sub aspectul asigurării garanțiilor obiective de imparțialitate a instanțelor.

Deocamdată legea produce reparații, doar în sensul rejudecării apelurilor de o instanță legală, o șansă enormă de altfel, doar pentru cei care au norocul să se afle în termenul de exercitare a contestației în anulare. Șansa la o justiție corectă depinde de norocul pe care îl ai sau nu să ţi se fi comunicat hotărârea judecătorească nulă.

Pentru ceilalți, față de care acest termen s-a împlinit, hotărârile fiind la fel de nule, legislativul are obligația să găsească o soluție (…)
Avocații și-au cam epuizat mijloacele de a reinstaura legalitatea prin folosirea mijloacele procedurale pe care le au la dispoziție. Intervin limitele codului de procedură penală.

Parlamentul sau legiuitorul delegat, Guvernul, au obligația constituțională și morală de a găsi o variantă de înlăturare a efectelor produse de hotărâri judecătorești nule. Repunerea în termenul de contestație în anulare și deci oferirea posibilității rejudecării cauzelor de către instanțe imparțiale și obiective este o obligație de stat”, a scris şi Toni Neacşu, avocatul Bombonicăi Prodana, fostă Dragnea, pe Facebook.

Pe de altă parte, judecătorul Cristi Danileţ şi avocata Elenina Nicuţ spun că, până se rejudecă procesele, există riscul ca faptele să se prescrie.

„Posibilitatea, probabilitatea de avea aceleași soluții de condamnare în urma rejudecării, anulării hotărârilor și rejudecării apelurilor, ţine acum foarte mult de noile elemente și anume modificările la Codul penal prin care termenele de prescripție au fost mult reduse, plus faptul că sunt și modificări la Codul de procedură penală, au mai intervenit și multe decizii ale CCR și putem foarte bine avea o situație de genul în rejudecarea apelului să se dispună nu o soluție de condamnare, ci o retrimitere spre rejudecare la fond și atunci sa se ia totul de la zero. În aceste condiţii este foarte posibil ca faptele să se prescrie”, a declarat avocata Elenina Nicuţ pentru G4Media.ro.

„Urmare a timpului care se va scurge, există pericolul de a se prescrie răspunderea penală. Cred că în situațiile cu mare interes public, CSM și ICCJ trebuie sa găsească soluțiile manageriale pentru ca procedurile reluate să se desfășoare nu doar rapid, ci poate chiar de pe o zi pe alta, ca în Occident. Aceste cauze vor trebui soluționate definitiv în cel mai scurt timp pentru a se înfăptui actul de justiție și ca imaginea sistemului judiciar să fie restabilită”, a scris şi judecătorul Danileţ pe Facebook.

Context. CCR a decis în noiembrie că toate Completurile de 5 judecători de la Înalta Curte din 2014 până în prezent au fost nelegal constituite în sensul că erau conduse de un judecător şef, membru de drept, nu tras la sorţi. Nelegala compunere a completurilor este motiv de contestaţie în anulare, dar numai pentru cei care se încadrează în termenul de 30 zile de la comunicarea sentinţei.

“Dacă este sau nu o problemă în compunerea completului din apel pentru cauze soluționate definitiv, aceasta se analizează în calea extraordinară de atac numită contestație în anulare.

De regulă, condamnații au interesul de a invoca nelegala compunere a completului, dar pentru cei achitați Ministerul Public (procurorii – n.r) are un interes similar.

Până la soluționarea contestației în anulare se poate (nu este obligatoriu – n.r.) suspenda executarea pedepsei în penitenciar.

Dacă, într-adevăr, se constată nereguli în compunerea completului de apel, atunci se va decide reluarea apelului la cererea celui interesat.

Se reia judecata în apel și, la sfârșitul judecății, este posibilă orice soluție prevăzută în Codul de procedură penală: achitarea, încetarea procesului penal, condamnare, trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe”, a explicat judecătorul Danileţ.

Avocatul Toni Neacşu a explicat şi el la RFI că persoanele condamnate, eliberate zilele acestea, nu sunt și achitate.

Noile C5-uri de la ICCJ au declarat cu majoritate de voturi admisibile contestaţiile în anulare şi, până la judecarea lor pe fond, au decis, tot cu majoritate de voturi, să suspende executarea sentinţei de condamnare, adică să îi elibereze temporar din arest până se rejudecă apelul şi se dă o nouă sentinţă definitivă.

Foto: Elena Udrea și Alina Bica, printre beneficiarele măsurilor