Operațiunea ”Salvați baronii!”. DNA a clasat dosarele mai multor baroni locali deschise în mandatul lui Kovesi. Ultimul pe listă: Ion Prioteasa de la Dolj, acuzat de fraudarea fondurilor europene

Câteva dosare penale ale puternicilor baroni locali, deschise în mandatul de procuror-șef DNA al Laurei Codruța Kovesi pentru acuzații de mită la contractele acordate, inclusiv pe fonduri europene, au fost clasate, rând pe rând, de procurorii DNA după plecarea acesteia, în iulie 2018. Cazurile cele mai recente sunt ale baronilor Ion Prioteasa, Ciprian Dobre, Maricel Popa și Mircea Moloț.

Ultimul pe listă este baronul PSD de Dolj, Ion Prioteasa, potrivit unui răspuns al DNA la o solicitare G4media.ro. Dosarul lui Prioteasa a fost deschis în 2013 și a fost clasat pe 13 aprilie 2020. La alegerile din 27 septembrie 2020, Prioteasa nu a mai candidat pentru un nou post de președinte al CJ Dolj, însă va candida pentru Senat la alegerile parlamentare.

Foto: Ion Prioteasa, baronul PSD de Dolj; Sursa: Facebook/Ion Prioteasa

Ce spunea DNA în decembrie 2013 despre Ion Prioteasa. DNA anunța într-un comunicat de presă că a început urmărirea penală împotriva acestuia, a vicepreședintelui CJ Dolj de atunci, Cristinel Iovan, și a altor funcționari, printre care Ileana Măjină, șefa Serviciului programe europene din cadrul CJ Dolj, pentru luare de mită și abuz în serviciu.

Ca mulți alți baroni locali, Prioteasa a fost acuzat că încasa comisioane din contractele acordate firmelor agreate, inclusiv privind fonduri europene.

”Există date și indicii potrivit cărora, în perioada 2012 – 2013, învinuitul Prioteasa Ion, ca președinte al Consiliului Județean Dolj, uzând de autoritatea cu care a fost învestit și beneficiind de sprijinul funcționarilor publici din instituția respectivă pe care acesta i-a numit în funcțiile respective, a intervenit în procedurile de atribuire a unor contracte, direcționându-le către firmele agreate, în schimbul unui „comision” din valoarea contractelor”, arăta DNA.

Era vorba de contracte privind modernizarea Aeroportului Craiova, deschiderea ”punctului de operare aeromedicală SMURD” din județ, consolidarea și restaurarea ”Palatului Jean Mihail – Muzeul de Artă Craiova”, proiectarea ”Centrului de coordonare și conducere a intervenției în caz de dezastre în regiunea transfrontalieră”, proiectarea premergătoare aprobării finanțării proiectului „Centrul Cultural Brâncuși – centrul turistic interactiv”, construirea unui corp administrativ la ”Unitatea medico-socială (UMS) Bechet”, reabilitarea, modernizarea și echiparea ambulatoriului de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, privind ”sistemul de management integrat al deșeurilor în județul Dolj” sau privind lucrări la școala specială „Sfântul Vasile”, la Spitalul Orășenesc „Așezămintele Brâncovenești” Dăbuleni, la Spitalul Orășenesc Filiași și la Școala specială „Sfântul Mina”.

”Există indicii că o parte a veniturilor realizate de societatea respectivă i-a revenit președintelui C.J. Dolj (…) În schimbul favorizării anumitor firme în cadrul procedurilor de atribuire și executare de lucrări publice, la data de 29.08.2013, Tulitu Luiza-Constanța a primit suma de 10.000 de euro, iar la data de 08.10.2013, Măricuțoiu Ileana a primit 20.000 de lei”, arăta DNA.

Șefa Serviciului Programe Europene, Ileana Măjină era acuzată că ”a făcut demersuri pentru interpunerea unei anumite firme în cadrul contractului de achiziție a serviciilor de proiectare aferente obiectivului „Centrul de coordonare și conducere a intervenției în caz de dezastre în regiunea transfrontalieră”, percepând în schimb o cotă procentuală din valoarea contractului de referință.

Contractul de lucrări a fost direcționat către firma agreată ca urmare a identificării unor criterii de descalificare a ofertelor depuse de alte societăți comerciale interesate, în contextul în care, inițial, oferta firmei favorizate a fost clasată pe locul al zecelea”, se arată în comunicatul DNA.

Ce spune DNA acum despre dosarul lui Ion Prioteasa. Pe 13 aprilie 2020, procurorii au dispus clasarea față de toți suspecții anchetați pentru abuz în serviciu și luare de mită pe motiv că ”fapta nu există, nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege sau pentru că a intervenit amnistia sau prescripția”.

”În cauză nu există probe/indicii (date sau elemente) din care să rezulte că suspectul Prioteasa Ion ar fi determinat persoane din conducerea unor instituții aflate în subordinea Consiliului Județean Dolj ca acestea să dispună atribuirea preferențială a unor contracte către firme controlate de o anumită persoană.

Nu au fost constatate încălcări ale legislației achizițiilor publice cu privire la procedura de atribuire a contractelor menționate în ordonanța de începerea urmăririi penale, care să se circumscrie sferei ilicitului penal.

Nu există probe/indicii care să confirme, dincolo de orice îndoială rezonabilă că o persoană interesată ar fi exercitat acte de instigare în vederea atribuirii contractelor care au facut obiectul dosarului, respectiv că, în schimbul favorizării în cadrul procedurilor de atribuire și executare a contractelor de lucrări publice în discuție, a firmelor pe care le controla, persoana respectivă ar fi dat sume de bani suspectelor Tulitu Luiza Constanța (director al UMS Bechet), Măricuțoiu Ileana (director al Spitalului Dăbuleni) și directorului economic al Spitalului Filiași”, arată DNA în răspunsul pentru G4media.ro, la punctul 1.

Dosarul fostului baron PNL de Mureș, Ciprian Dobre. Acesta a fost prefect, apoi președinte al CJ Mureș până în 2016. Dosarul lui a fost clasat pe 18 august 2020.

Ce spunea DNA despre Dobre în 2016. Dobre era acuzat de luare de mită, spălare de bani și folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, într-un dosar privind ”concesiuni de terenuri, aprobarea prețului de achiziție al unui teren situat în municipiul Tîrgu Mureș, aprobarea unui studiu de fezabilitate”.

”La data de 23 aprilie 2008, suspectul Dobre Ciprian Minodor, în calitate de prefect al județului Mureș, care avea obligația de a verifica și, după caz, de a ataca hotărârile Consiliului Local neconforme prevederilor legale, a primit de la omul de afaceri suma de 120.000 lei, într-un cont personal deschis în mod expres pentru astfel de “încasări”. Din suma astfel încasată, suspectul a retras în numerar 23.389 lei, iar o tranșă de 40.000 lei a fost direcționată, către o asociație care avea sediul la aceeași adresă unde funcționau firmele controlate de omul de afaceri. La data de 16 iunie 2009, suspectul Dobre Ciprian Minodor a inserat în declarația de avere faptul că a primit suma de 120.000 lei cu titlu de „donație”, în condițiile în care, acest aspect trebuia menționat într-un document similar întocmit anterior”, arăta DNA într-un comunicat din 2016.

Ce spune DNA despre Dobre în 2020. La data de 18 august 2020, ”a fost dispusă soluția clasării conform art. 16 alin. 1 lit. b teza I („fapta nu este prevăzută de legea penală”) și lit. f (“a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică”) din Codul de Procedură Penală”, a arătat DNA în răspunsul pentru G4media.ro la punctul 2.

Dosarul baronului PSD de Iași, Maricel Popa. Acesta a pierdut în acest an alegerile în favoarea lui Costel Alexe de la PNL. Popa a avut un dosar la DNA din 2017 în care era acuzat de abuz în serviciu.

Foto: baronul PSD de Iași, Maricel Popa; / Facebook

Ce spunea DNA despre Maricel Popa în 2017. Maricel Popa ar fi ”sistat în mod abuziv trei contracte care aveau ca obiect întreținerea drumurilor județene”. Este vorba în primul rând de drumul județean 248 A (Iași –Voinești – Țibănești).

”Suspectul Popa Maricel a stopat lucrările respective pe motiv că ar exista nereguli la efectuarea lucrărilor, fără ca această hotărâre să aibă la bază vreo expertiză tehnică. În plus, procedând în aceeași manieră, suspectul Popa Maricel a determinat excluderea unei societăți din cadrul asocierilor de firme care au câștigat două din contractele amintite mai sus și înlocuirea acesteia cu una “agreată”. Într-unul dintre cazuri, ca urmare a conduitei infracționale a suspectului Popa Maricel a fost produs un prejudiciu firmei respective în sumă de 717.898 lei”, arata DNA în comunicatul din 2017.

Popa era acuzat și că ar fi dat contracte de deszăpezire unei firme agreate. ”Activitatea de dezăpezire a drumurilor județene pentru perioada 1 ianuarie – 15 martie 2017 a fost retrasă din sarcina aceleiași firme și preluată în mare parte de către SC Eky Sam SRL. Prin acest demers a fost creat folos patrimonial necuvenit către S.C Eky Sam S.RL în valoare de 1.127.563 lei”, arăta DNA.

Ce spune DNA despre Maricel Popa acum. Potrivit răspunsului pentru G4media.ro, la data de 6 martie 2019, DNA a clasat cazul. ”Fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”, arată DNA.

”Chiar dacă au rezultat o serie de nereguli cu privire la executarea contractului, acestea nu pot fi încadrate într-o infracțiune de abuz în serviciu reținută în sarcina suspecților Popa Maricel și Achiței Daniel Ioan, având în vedere faptul că executarea unui contract și nerespectarea unor clauze contractuale nu se încadrează în tipicitatea infracțiunii de abuz în serviciu, motiv pentru care pentru infracțiunea descrisă mai sus, s-a dispus clasarea în temeiul art. 16 lit. b) Codul de procedură penală fapta nefiind prevăzută e legea penală.

De asemenea, cu privire la preluarea activității de deszăpezire de către SC Eky Sam SRL prin încheierea unui contract de servicii la data de 06.01.2017, chiar dacă această activitate a fost făcută cu încălcarea condițiilor subcontractării prevăzute de art. 219 alin. 3 și 4 din Legea 98/2016 privind achizițiile publice, fiind modificat obiectul contractului de servicii, demersul a fost totuși justificat de urgență, având în vedere faptul că județul Iași se afla sub cod galben de ninsori, prin urmare nu se poate încadra în tipicitatea infracțiunii de abuz în serviciu”, arată DNA în răspunsul pentru G4media.ro.

Dosarul fostului baron PNL de Hunedoara, Mircea Moloț.

Foto: Mircea Moloț / Captură Digi24

În mai 2015, DNA Alba l-a pus sub învinuire pe Mircea Moloţ pentru abuz în serviciu. Acesta a fost acuzat că în 2014 a dispus, în calitate de preşedinte al Consiliulu Judeţean Hunedoara, acordarea nelegală a unor sume de bani mai multor primării, fără ca acestea să fie în situaţie de extremă dificultate. În septembrie 2019, dosarul lui a fost clasat de DNA Alba. Vezi aici toate detaliile.

Baronii locali sunt liderii organizațiilor județene ale marilor partide, care controlează și Consiliile Județene. Ei au o influență majoră la vârful partidelor pentru că distribuie sume uriașe în teritoriu către localitățile din județele respective.

Foto sus: Maricel Popa / Captură Facebook

Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și G4 Media în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/ DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.