Operațiunea secretă a lui Orban în Bosnia: Forțele speciale ale premierului suveranist erau pregătite să-l extragă pe liderul sârbilor bosniaci, dacă s-ar fi dispus arestarea sa

După o întâlnire la Budapesta între Viktor Orbán, Aleksandar Vučić și Milorad Dodik, șeful gărzilor de corp ale lui Orbán a fost însărcinată să trimită un contingent mare de polițiști antiterorism la Banja Luka, în cazul în care ar fi trebuit să îl ajute pe Dodik să scape de arestarea de către un tribunal bosniac, arată o investigație VSquare. De notat că Orban, unul dintre liderii suveraniștilor din Europa, militează fervent neintervenția în afacerile interne ale Ungariei.

La sfârșitul lunii februarie, forțele speciale de poliție maghiare au fost desfășurate în Republica Srpska cu un obiectiv ascuns: să faciliteze extragerea rapidă a liderului sârbilor bosniaci Milorad Dodik în Ungaria, în cazul în care un tribunal bosniac ar fi ordonat arestarea sa imediată pentru mișcările sale separatiste, au declarat pentru VSquare mai multe surse independente familiarizate cu operațiunea.

Acest lucru nu s-a întâmplat, în primul rând din două motive. În primul rând, deși Dodik a fost într-adevăr condamnat la închisoare, el nu a fost arestat și i s-a dat posibilitatea să facă apel. În al doilea rând, desfășurarea și planul maghiar au fost dezvăluite mai multor guverne și autorități care monitorizează îndeaproape regiunea.

Acoperirea desfășurării ungare a fost un exercițiu comun și o activitate de instruire cu poliția locală.

Ulterior, la începutul lunii martie, tensiunile dintre Ungaria și guvernul federal al Bosniei și Herțegovinei au escaladat și mai mult, când un avion militar maghiar care transporta un secretar de stat a fost împiedicat să aterizeze în Bosnia.

Câteva zile mai târziu, ministrul apărării din Bosnia și Herțegovina, Zukan Helez, a afirmat că a fost informat cu privire la planul lui Dodik de a fugi în Ungaria dacă verdictul său va deveni definitiv.

Între timp, înfuriați de mișcarea îndrăzneață a Ungariei, omologii americani au emis un avertisment către forțele speciale de poliție ale Ungariei, potrivit unei surse legate de guvernul lui Viktor Orbán.

Guvernul Ungariei și forțele sale speciale de poliție – Centrul de Combatere a Terorismului (TEK) – nu au răspuns la solicitarea de comentarii. Ambasada Statelor Unite la Budapesta a refuzat să comenteze.

Oficial, atât autoritățile ungare, cât și cele din Republica Srpska susțin că ceea ce s-a întâmplat a fost doar un exercițiu comun de antrenament.

„Exercițiu comun”

Milorad Dodik a fost pus sub acuzare în 2023 pentru semnarea unor legi care anulau hotărârile Curții Constituționale și ale Înaltului Reprezentant, Christian Schmidt, care este responsabil cu supravegherea punerii în aplicare a Acordului de pace de la Dayton, care a pus capăt războiului din Bosnia și Herțegovina.

Dodik, președintele entității autonome Bosnia Republika Srpska (RS), l-a vizitat pe Viktor Orbán la Budapesta la 17 februarie 2025, împreună cu președintele sârb Aleksandar Vučić. În urma acestei vizite, forța de poliție specială de elită a Ungariei, TEK, loială lui Orbán – condusă de János Hajdú, fostul șef al gărzilor de corp și colaborator de încredere al prim-ministrului ungar – a fost însărcinată cu pregătirea și executarea misiunii de extracție, dacă este necesar. Nu este clar pe a cui idee sau inițiativă s-a bazat acest plan.

Hotărârea Curții din Bosnia și Herțegovina de la Sarajevo a fost programată pentru 26 februarie 2025. În ceea ce a fost considerat cel mai pesimist scenariu, au fost puse la punct planuri pentru ca forțele maghiare să faciliteze evadarea lui Dodik din Banja Luka prin Croația către Ungaria, ruta cea mai scurtă și directă.

În timp ce în Bosnia se credea în general că Dodik nu va fi trimis la închisoare (el aștepta doar o hotărâre în primă instanță), din motive necunoscute, autoritățile maghiare au luat în considerare posibilitatea ca Dodik – un aliat apropiat al prim-ministrului ungar Viktor Orbán – să se confrunte cu o arestare iminentă în cazul în care instanța îl va găsi vinovat.

O sursă familiarizată cu detaliile misiunii a dezvăluit că patru unități operaționale și o unitate de recunoaștere – totalizând 70 de oameni, împreună cu vehicule și un camion mare care servea drept centru mobil de comandă a operațiunii – au fost trimise în Republika Srpska pentru misiune din jurul datei de 24 februarie. Pentru a pregăti și a securiza potențiala operațiune, au fost efectuate ample operațiuni de recunoaștere și supraveghere, potrivit sursei.

Unitatea de recunoaștere care efectua supravegherea era îmbrăcată în haine civile, călătorea și opera separat de restul grupului – care a sosit în vehicule cu însemne TEK și a îmbrăcat uniforme de antrenament.

Aceste unități TEK fără acoperire erau staționate la Academia de Poliție din Banja Luka / Centrul de instruire al Ministerului Afacerilor Interne din Republica Srpska din Zalužani, în apropiere de Banja Luka, între oraș și aeroport.

TEK este membru al rețelei ATLAS, o coaliție europeană de unități speciale de intervenție care desfășoară în mod regulat exerciții internaționale comune. Cu toate acestea, astfel de exerciții sunt de obicei anunțate public în avans și documentate în scopuri de relații publice. În plus, nu există unități bosniace în rețeaua ATLAS. Efectuarea de recunoașteri secrete înainte și în timpul unui astfel de exercițiu de pregătire este, de asemenea, ieșită din comun.

În ciuda desfășurării, autoritățile maghiare au păstrat tăcerea cu privire la „exercițiul comun” timp de mai multe zile. Abia la 26 februarie, cu doar câteva ore înainte de pronunțarea hotărârii în cazul lui Dodik, Centrul de combatere a terorismului din Ungaria (TEK) a recunoscut oficial prezența forțelor sale în Bosnia. Cu o zi mai devreme, însă, Dodik însuși dezvăluise sosirea acestora, afirmând că forțele speciale maghiare se aflau în Republika Srpska pentru a efectua exerciții comune și a instrui poliția locală.

Complot eșuat

Între timp, detaliile operațiunii au fost divulgate cel puțin încă din 25 februarie – la o zi după sosirea TEK și cu o zi înainte de hotărârea judecătorească. Autoritățile croate au luat cunoștință de complot, potrivit unui oficial guvernamental european specializat în probleme de securitate, care a cerut să nu fie numit. Jurnaliștii croați au contactat, de asemenea, ministerele relevante, aducându-le situația la cunoștință.

„Aș presupune că ar fi oprit-o oricum”, a declarat oficialul guvernului european implicat în chestiuni de securitate cu privire la presupusul complot de a-l transporta pe Dodik prin teritoriul Croației, referindu-se la monitorizarea atentă de către serviciile de informații croate a evoluțiilor din Bosnia și Serbia.

Planul inițial era de a-l extrage pe Dodik peste granița croato-ungară, în apropierea orașului Mohács din sudul Ungariei, fără a informa autoritățile croate, a dezvăluit o sursă familiarizată cu detaliile misiunii. Dacă este necesar, Dodik ar putea fi extras și prin Serbia, pe un traseu mult mai lung, trecând frontiera sârbo-ungară în apropiere de orașul Szeged.

În conformitate cu legea maghiară din 2010 care a instituit TEK și îi definește responsabilitățile, agenția – un hibrid între aplicarea legii și securitatea națională – nu este autorizată să ajute politicieni străini să scape de justiție într-o țară străină. Cu excepția cazului în care este în joc un interes maghiar direct, cum ar fi salvarea unui ostatic maghiar în străinătate sau protejarea unui oficial guvernamental maghiar, TEK nu are voie să intervină într-o astfel de situație.

Pentru ca TEK să îl extragă legal, Dodik ar trebui probabil să dețină cetățenia maghiară. Nu există informații disponibile care să confirme dacă acesta a obținut un astfel de statut.

În ajunul hotărârii judecătorești, la 25 februarie, după ce informațiile privind sosirea TEK se scurseseră deja, Dodik însuși a confirmat prezența unităților TEK în Adunarea Națională a Republicii Srpska. „În acest moment, în aceste zile, în acord cu Orbán, unitatea lor antiteroristă de 300 de persoane a sosit aici, în Republika Srpska, astăzi, ieri și alaltăieri și, împreună cu unitatea antiteroristă a Ministerului de Interne din Republika Srpska, desfășoară antrenamente și exerciții în acest sens”, a declarat Dodik.

Conform datelor 2022, TEK are aproape 1.000 de ofițeri de poliție speciali și 300 de angajați suplimentari.

Site-ul bosniac de știri Klix.ba a raportat că Poliția de Frontieră din Bosnia și Herțegovina a primit o notificare prealabilă privind intrarea a 70 de membri ai poliției antiteroriste maghiare. O sursă familiarizată cu detaliile misiunii a vorbit, de asemenea, despre 70 de persoane. Nu este clar de ce Dodik a menționat „300 de persoane”.

La 26 februarie, cu câteva ore înainte de decizia instanței, au fost publicate oficial fotografii și informații despre prezența TEK, inclusiv fotografii cu ceea ce păreau a fi exerciții de bază. Camionul centrului operațional al TEK era, de asemenea, vizibil în imagini.

„Directorul Republicii Srpska, Sinisa Kostrešević, și directorul Centrului pentru Combaterea Terorismului al Ministerului de Interne al Ungariei, Janos Hajdu, au semnat ieri, la Banja Luka, un memorandum de înțelegere privind consolidarea cooperării polițienești între Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Srpska și Centrul pentru Combaterea Terorismului al Ministerului de Interne al Ungariei pentru prevenirea și demascarea actelor criminale de terorism”, a postat Ministerul de Interne al RS pe Facebook.

În cele din urmă, instanța l-a declarat vinovat pe Dodik, condamnându-l la un an de închisoare și impunându-i o interdicție de șase ani de activitate politică. El are dreptul de a contesta decizia și nu a fost nevoit să meargă la închisoare. Dodik a declarat că nu recunoaște hotărârea instanței și a amenințat, din nou, cu destrămarea Bosniei și Herțegovinei. Cu toate acestea, nu a fost nevoie de extragerea sa – „cel mai rău scenariu” nu s-a materializat.

Centrul de Investigații (CIN), cu sediul la Sarajevo, a descoperit ulterior multe ciudățenii legate de presupusa misiune de exerciții și antrenament a Ungariei. De exemplu, contingentul TEK a intrat oficial în Bosnia ca civili, dar a ieșit în uniformă, conform fotografiilor publicate. Iar Ministerul de Externe bosniac nu a avut timp să proceseze cererea de intrare a forței speciale de poliție ungare, care a intrat fără permisiune.

„Ofițerii au intrat fără a obține permisele necesare de la autoritățile din Bosnia și Herțegovina. Potrivit informațiilor noastre – pe care încă le verificăm – ei au trecut granița neînarmați și în haine civile”, a declarat ministrul de externe Elmedin Konaković pentru CIN, adăugând că «intrarea în țară cu arme fără permisele și aprobările corespunzătoare ar fi fost atât scandaloasă, cât și o problemă gravă».

În timp ce intrarea TEK în Bosnia pare să fi avut loc în grabă și fără autorizația corespunzătoare, forțele speciale maghiare susțin că acesta a fost un exercițiu planificat de mult timp.

„Cei 70 de membri desemnați ai personalului Centrului de combatere a terorismului participă la un eveniment de formare pe teritoriul Republicii Srpska, în cadrul programului internațional de cooperare polițienească, în temeiul unui acord bilateral. Bazele cooperării dintre unitățile de operațiuni speciale ale celor două țări au fost deja puse în 2023, iar detaliile actualului program de instruire (conținut, locație, dată) au fost convenite în 2024 de către liderii TEK și forțele speciale de poliție ale Republicii Srpska”, a declarat TEK pentru CIN și presa maghiară.

CIN a subliniat, de asemenea, că nu a existat nicio mențiune cu privire la acest exercițiu comun major cu doar o săptămână înainte, când Dodik și Orbán și-au încheiat întâlnirea la Budapesta.

Tensiunile se intensifică

Milorad Dodik, familia sa și cercul său apropiat au fost loviți de mai multe runde de sancțiuni americane. „Prin corupția și retorica sa secesionistă, Dodik continuă să submineze instituțiile BiH și să își îmbogățească familia pe seama poporului, riscând în continuare viitorul BiH în cadrul instituțiilor euro-atlantice”, se arată într-o declarație a Trezoreriei SUA din iunie 2024. Ministrul de interne al RS, Siniša Karan, care supraveghează poliția locală, se află, de asemenea, sub sancțiuni americane pentru activitățile sale separatiste.

Nu este surprinzător faptul că autoritățile americane au fost furioase când au descoperit intenția ascunsă din spatele misiunii poliției speciale de elită a lui Orbán în Banja Luka. Potrivit unei surse familiarizate cu detaliile, oficialii americani au emis un avertisment ferm către TEK, instruindu-i să se abțină de la intervenții similare în Bosnia în viitor – sau riscă să fie excluși din cooperarea internațională.

Guvernul Bosniei și Herțegovinei a ripostat, de asemenea, la adresa Ungariei, o reacție declanșată nu numai de prezența TEK, ci și de comentariile oficialilor la nivel înalt care au respins crimele lui Dodik. Ministrul apărării din Bosnia, Zukan Helez, a refuzat să lase un avion militar maghiar să aterizeze pe 3 martie 2025.

Între timp, ambasadorul Ungariei în Bosnia a fost convocat și i s-a prezentat o notă de protest. „Trimisul maghiar a fost informat că Bosnia și Herțegovina nu va mai acorda permise de intrare pentru forțele de poliție militară maghiare în viitor. În plus, Bosnia și Herțegovina va solicita retragerea contingentului maghiar din misiunea ALTHEA a EUFOR, invocând îngrijorări cu privire la implicarea Budapestei în afacerile interne ale țării”, a scris N1.

La 5 martie, ministrul apărării Zukan Helez a declarat pentru serviciul bosniac al Radio Europa Liberă că a primit „informații destul de fiabile” potrivit cărora Milorad Dodik se pregătește să fugă. „Dacă verdictul este confirmat, opțiunea sa este de a fugi în Ungaria”, a declarat ministrul.

În aceeași zi, Dodik și-a exercitat o altă opțiune: a semnat legi care interzic poliției și sistemului judiciar al guvernului central să opereze în Republika Srpska, intensificând și mai mult acțiunile sale separatiste.

Complotul ungar de a-l salva pe Dodik de închisoare este cel mai recent dintr-o serie de intervenții similare ale lui Orbán pentru a-și proteja aliații populiști de dreapta din întreaga lume care se confruntă cu acuzații de corupție sau abuz în serviciu.

În 2018, serviciile ungare de informații externe l-au ajutat pe fostul prim-ministru al Macedoniei de Nord, Nikola Gruevski, să evite arestarea și să fugă în Ungaria, după care i s-a acordat azil.

În 2024, fostul președinte brazilian Jair Bolsonaro s-a refugiat timp de două zile la Ambasada Ungariei din Brazilia, temându-se de arestare după ce pașaportul său a fost confiscat.

La sfârșitul aceluiași an, fostul ministru adjunct al justiției din Polonia, Marcin Romanowski – care s-a confruntat cu 11 acuzații de corupție și abuz în serviciu și care este căutat în baza unui mandat european de arestare – a fugit în Ungaria și i s-a acordat azil.