Operaţiunea „Totul pentru Dragnea”. Încă o prevedere letală din Codul de Procedură Penală care ar putea pulveriza dosarele liderului PSD

În legea de modificare a Codului de Procedură Penală (CPP), adoptată de Parlament, se regăseşte o nouă schimbare legislativă letală pentru dosarele de corupţie şi nu numai. Astfel, după articolul 145 privind „Informarea persoanei supravegheate” este adăugat articolul 145 indice 1 care elimină posibilitatea folosirii probelor rezultate ca urmare a supravegherii prin mandat de securitate naţională (MSN) în alte cazuri decât infracţiunea de siguranţă naţională pentru care a fost emis mandatul.

(Foto: Rise Project)

Cu alte cuvinte, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru infracţiuni de terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau un viol, de exemplu, serviciul nu mai poate trimite probele la Parchet pentru ca faptele să fie instrumentate în cadrul unor dosare penale de corupţie, evaziune fiscală sau viol. Doar probele pentru terorism rămân valabile în dosarul de terorism.

• Ce spune noul articol introdus, 145 indice 1. „Datele, informaţiile şi rezultatele mandatelor de supraveghere tehnică obţinute în baza Legii nr.51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată, cu completările ulterioare, nu pot fi utilizate în alte cauze şi pentru cercetarea altor infracţiuni decât cele ce afectează siguranţa naţională, potrivit acestei legi şi pentru care au existat suspiciunile care au fundamentat solicitarea, sub sancţiunea nulităţii absolute”. Vezi aici la pagina 19 paragraful 76.

Dragnea, printre beneficiarii schimbării legislative. Un exemplu îl reprezintă dosarele Tel Drum, în care este vizat şi liderul PSD, Liviu Dragnea. Potrivit unor surse din rândul avocaţilor, dosarele conţin şi interceptări făcute de SRI pe mandat de siguranţă naţională (MSN), pe securitate economică. De pildă, această interceptare făcută de SRI pe MSN pe 15 martie 2017, aflată în primul dosar Tel Drum, trimis deja la instanţă.

”Ion Florian: Alo!

Neda Florea: Ce faci, Fănică? Pe unde eşti?

Ion Florian: Aştept să iasă soarele.

Neda Florea: He, he, eşti în Turnu?

Ion Florian: Da.

Neda Florea: Vino, vino un pic până aicea la şefu’.

Ion Florian: La barieră?

Neda Florea: Nu mă… la noi la birou, la şef… la Petre.

Ion Florian: Păi, nu ştiu unde, da, aici la Turnu.

Neda Florea: La birou, mă!

Neda Florea: Alo!

Ion Florian: Da, vă aud, da’ nu ştiu unde… La Liţa?

Neda Florea: Nu mă, aici la Alexandria, mă.

Ion Florian: A, păi sunt la Turnu. Atunci, vin într-o juma’ de oră.

Neda Florea: Aşa, de, da.

Ion Florian: Da, da. Bine. Să trăiţi!

Neda Florea: Bine, bine, bine.”

Potrivit aceloraşi surse, „la barieră”, în Turnu, este fosta vilă de protocol a PCR care a aparţinut companiei Tel Drum, dar era folosită de fiul lui Liviu Dragnea, Valentin. Pe 9 ianuarie, cu 8 zile înainte ca DNA să pună compania Tel Drum sub acuzare, iar bunurile firmei să fie puse sub sechestru şi compania să-şi ceară insolvenţa, Tel Drum a vândut vila şi terenul de 4 ha lui Valentin Dragnea, potrivit riseproject.ro. În interceptare, Florea Neda îl cheamă pe Florian Ion la şeful Tel Drum, Petre Pitiş, la biroul din Alexandria, dar angajatul confundă şefii şi crede că trebuie să vină la „barieră” în Turnu Măgurele, la „adevăratul” şef, Valentin Dragnea, au explicat sursele noastre.

Efectele. „Înlăturarea din rândul probelor a acestor înregistrări deschide calea unor clasări sau achitări”, au explicat pentru G4media surse judiciare.

„Aceste modificări nu pun în aplicare decizia CCR nr. 91/2018. În această decizie, CCR arată că, între temeiurile din Legea 51/1991 care permiteau supravegherea tehnică – interceptarea şi înregistrarea convorbirilor şi comunicărilor telefonice, înregistrarea audio-video, localizarea – se regăsea şi un temei cu o formulare lipsită de concizie, astfel încât se putea ajunge la supravegherea cuiva şi pentru fapte care nu aveau o gravitate suficientă pentru a afecta securitatea naţională, cum ar fi faptele de corupţie. Prin urmare, după publicarea în Monitorul Oficial a deciziei CCR nr. 91/2018:

– emiterea de mandate de siguranţă naţională nu mai poate avea loc, de exemplu, pentru documentarea unor fapte de corupţie, pentru că acestea nu ameninţă în nici un fel securitatea naţională;

– mandatele emise anterior deciziei CCR, inclusiv pentru documentarea unor fapte de corupţie, sunt legale, iar interceptările şi înregistrările efectuate în baza acestor mandate pot fi folosite şi în procesul penal (decizia CCR nu retroactivează)

CCR nu prevede în decizia 91/2018 că, în cazul mandatelor de siguranţă naţională, înregistrările care vizează aspecte penale, altele decât cele implicând securitatea naţională, nu pot fi folosite în alte dosare penale”, au explicat sursele noastre.

Cu alte cuvinte, decizia CCR spune că nu pot fi folosite MSN pentru administarea strict/exclusiv a probelor în cazurile de corupţie, dar nu interzice folosirea probelor rezultate în cazurile de terorism şi în cazurile de corupţie. Adică, nu se poate emite MSN pentru corupţie, ci doar pentru terorism, dar dacă în cazul de terorism rezultă şi probe pentru corupţie, atunci probele pot fi folosite şi în cazul de corupţie. Citeşte mai multe despre decizia CCR privind mandatele de securitate naţională (MSN) aici.

Citeşte mai mute despre cum ar putea afecta modificările la CPP dosarele liderului PSD Liviu Dragnea aici.