Iată cum este poziționată România în noul „Război Rece”, în care bătălia se dă pentru supremația în domeniul AI. Instabilitatea politică și economică ne-ar putea spulbera visele în domeniu

Întrebarea este azi, în plină cursă a înarmărilor cu inteligență artificială (AI), cum stă România la acest capitol? Am scris ieri despre noul „Război Rece”, cauzat de cursa dintre state pentru dobândirea supremației în materie de AI, dar cu toții ne întrebăm ce rol am putea juca noi în acest peisaj?

La capitolul pământuri rare, nu contăm, orice ar spune politicienii suveraniști care visează la „aur monoatomic” și alte invenții. Avem rezerve modeste, iar extracția acestora este aproape inexistentă. Însă România are tradiție și know-how în domeniul dezvoltării software, cu multe hub-uri și centre de cercetare deschise aici de mari companii. Exemple sunt cele înființate de-a lungul timpului de Amazon, Fitbit (Google), Hornbach, Ahold Delhaize (Mega Image) sau Deutsche Bank.

Avem, de asemenea, startup-uri influente și cunoscute la nivel internațional, fondate în România și care, deși s-au extins global, mențin o prezență puternică pe plan local. Acestea alocă resurse importante pentru dezvoltarea capabilităților lor în domeniul inteligenței artificiale. Vorbim despre firme medii, cu câteva sute de angajați.

Un prim exemplu de companie care investește în domeniu este FintechOS, care integrează AI ca o componentă de bază a soluțiilor sale de tehnologie financiară. Compania este specializată în transformarea digitală pentru bănci, companii de asigurări și instituții financiare, utilizând automatizarea bazată pe AI pentru a îmbunătăți experiența clienților și a optimiza operațiunile.

Alte exemple notabile sunt DRUID, o companie fondată în România și axată pe dezvoltarea de asistenți virtuali inteligenți pentru afaceri, FLOWX.AI, care oferă platforme de integrare digitală pentru instituții financiare, și RebelDot, un dezvoltator de software din Cluj-Napoca, specializat în crearea de soluții digitale personalizate pentru diverse industrii. Startup-ul și-a triplat echipa de AI și date în ultimul an.

După cum se vede, în România se investește în domeniul AI și nu ducem lipsă de specialiști, deși nu avem modele de inteligență artificială dezvoltate local care să fie populare la nivel internațional – deși astfel de inițiative există! Avem chiar și IP (proprietate intelectuală), nu facem doar outsourcing. În aceste condiții, țara noastră poate reprezenta, cel puțin pe termen scurt și mediu, o destinație atractivă pentru companiile care doresc să își extindă sau să dezvolte soluții bazate pe AI. Spun pe termen scurt și mediu deoarece bomba cu ceas demografică ne amenință viitorul.

Există, însă, o condiție, pentru a rămâne atractivi: România trebuie să fie un stat stabil din punct de vedere politic și cu un rating bun (investment grade). Suntem doar la un pas să ajungem la categoria junk, nerecomandată pentru investiții. Agenția de rating Fitch a revizuit recent de la stabil la negativ perspectiva ratingului României, dar există perspective de înrăutățire. De aceea, reformarea statului, pentru reducerea în primul rând a deficitului bugetar, este esențială. O țară solidă din punct de vedere economic și financiar este mult mai rezistentă la „intemperiile” de tot felul care afectează lumea în care trăim.

Este, de asemenea, esențial să rămânem un stat occidental după alegerile prezidențiale din mai, nu unul nefrecventabil, cu un președinte pro-rus. În cadrul unei emisiuni la Realitatea TV, candidatul Călin Georgescu a spus clar ce-i așteaptă pe investitorii străini. El a vorbit de recuperarea companiilor de stat privatizate, susținând că acestea au fost vândute „pe nimic” și ulterior dezmembrate. Mai mult, a subliniat dorința ca 80% dintre bănci să fie deținute de capital românesc și doar 20% de capital străin. Totodată, el a propus ca orice afacere din România să fie deținută în proporție de cel puțin 51% de stat sau de antreprenori români.

Context:

În acest moment, multe dintre frământările geopolitice sunt cauzate de cursa dintre state pentru dobândirea supremației în materie de inteligență artificială. Așa pot fi explicate tendințele imperialiste ale marilor puteri. Pentru a dezvolta AI, ai nevoie de (multe) cipuri, iar pentru acestea este necesar accesul la pământuri rare.

China controlează în Africa multe surse de metale și elemente rare, deși are deja cele mai mari rezerve mondiale. SUA vrea să anexeze Canada și Groenlanda, ambele cu rezerve de pământuri rare, dar și să pună mâna pe bogățiile subterane ale Ucrainei. Uniunea Europeană, deși nu are rezerve semnificative de pământuri rare, investește în domeniu, are know-how și menține relații strategice cu state precum Brazilia și India, care dispun de astfel de resurse.

Rusia, din fericire, a rămas mult în urmă la capitolul AI, deși Vladimir Putin spunea încă de acum câțiva ani că „cine va fi lider în domeniul inteligenței artificiale va conduce lumea.” Vă imaginați ce ar fi însemnat o Rusie cu capabilități semnificative în domeniu? Un coșmar din punct de vedere militar, al dezinformării online și al securității cibernetice!