De ce AI-ul se află în spatele noilor tendințe imperialiste globale. Ce au în comun Canada, Groenlanda și Ucraina, de le dorește Donald Trump?

Președintele rus Vladimir Putin declara încă din 2017 că țara care va fi lider în domeniul inteligenței artificiale va conduce lumea. Liderul de la Kremlin afirma atunci că Rusia vrea să fie un lider în domeniu, dar nu îl va monopoliza, ci va împărtăși cunoștințele cu „întreaga lume”. Din fericire, Moscova a rămas mult în urmă în cursa AI (ocupă locul 31 în Indicele global al inteligenței artificiale), în mare parte din cauza războiului său din Ucraina, care a dus la sancțiuni economice dure, un exod de creiere și retragerea unor companii vestice de tehnologie de pe piață.

Puțină lume știe că unul dintre principalele motive pentru care această invazie a fost declanșată de Rusia este controlul asupra zonelor estice din Ucraina, bogate în metale și elemente rare precum lantan, ceriu, neodim, erbiu sau ytriu. Acestea pot fi folosite, printre altele, în producția de semiconductori (lantanul și ceriul), baterii, energie nucleară, explorarea spațiului și lasere. Administrația Trump a pus și ea ochii pe ele. În condițiile în care puține state au astfel de rezerve semnificative, a izbucnit o bătălie globală pentru controlul zonelor în care acestea se găsesc. Cu alte cuvinte, avem un altfel de „Război Rece”, iar miza este, în primul rând, controlul elementelor și metalelor rare care ajută statele în cursa AI.

Președintele american Donald Trump, susținut de mogulii tehnologici din SUA, a anunțat recent programul „Stargate”, care presupune investiții de peste 500 de miliarde de dolari în centre de date pentru inteligența artificială. Aceste situri au nevoie de foarte multe cipuri, iar pentru a le produce este necesar accesul la elemente rare, dar și facilități extinse de producție. De aceea, liderul de la Casa Albă încearcă să revitalizeze producția americană de procesoare și semiconductori, îndemnând rivala Intel, TSMC din Taiwan, să mute mare parte din producție în America și chiar să preia fabricile Intel, potrivit Reuters.

Printre statele care dețin cantități vaste de pământuri rare se numără SUA, Rusia, China, Australia sau… Canada, Groenlanda și Ucraina. Astfel, ținând cont de acest lucru, nu ne mai miră tendințele imperialiste ale Washingtonului lui Donald Trump, care și-a manifestat interesul de a anexa Canada și Groenlanda, precum și de a obține controlul asupra metalelor rare din Ucraina.

China, deși are cele mai mari rezerve de pământuri rare din lume (aproximativ 44 de milioane de tone metrice), a stabilit în ultimii ani un control semnificativ asupra elementelor rare și a altor minerale esențiale din Africa, concentrându-se în special asupra țărilor bogate în aceste resurse. Republica Democrată Congo (RDC) este un actor-cheie, de exemplu întreprinderile chineze deținând sau având participații în 15 din cele 19 mine de cobalt (folosit în special în producția de baterii) începând cu 2021.

Uniunea Europeană, care a anunțat și ea investiții majore în AI, de sute de miliarde de dolari, are rezerve scăzute de astfel de metale rare. Unele dintre ele se găsesc în România, însă în cantități modeste. Extracția comercială a lantanului și ceriului în România este inexistentă.

De aceea, UE nu poate abandona sprijinul pentru o Ucraină independentă și, cel puțin, cu granițele de dinainte de invazia rusă din 2022. Cantități mari de pământuri rare se găsesc în regiunile Donețk (aflată sub stăpânire rusă în proporție de aproximativ 60%), Dnipropetrovsk (amenințată de Rusia, dar apărarea este favorizată de geografie) și în centrul țării. Pentru Bruxelles, alte surse probabile de metale necesare pentru dezvoltarea AI sunt Groenlanda – pe care de asemenea nu o poate pierde în favoarea SUA –, Canada și Australia. Pot furniza pentru UE aceste resurse, de asemenea, India și Brazilia, ambele situate în top cinci în clasamentul statelor cu cele mai mari rezerve de metale rare necesare în industria semiconductorilor, pe locurile doi și cinci, cu rezerve de 21 de milioane de tone, respectiv 6,9 milioane de tone, potrivit Nasdaq.

Din fericire, UE are relații bune cu ambele țări și parteneriate strategice cu acestea. UE este al doilea mare partener comercial al Braziliei, punând accent pe agricultură, energie și acțiuni climatice. Totodată, relația UE-India se extinde, cu parteneriate în domeniul tehnologiei, apărării și energiei verzi.

În aceste condiții, situația nu este deloc disperată pentru UE. Uniunea încă are șanse să rămână un jucător mondial important în domeniul inteligenței artificiale. Deși investițiile în AI rămân foarte concentrate în SUA, unde capital de risc în valoare de 80,8 miliarde de dolari a fost direcționat către startup-urile din domeniu în 2024, Europa s-a clasat pe locul secund, cu fonduri atrase în valoare de 12,8 miliarde de dolari, peste China – 7,6 miliarde de dolari. Uniunea Europeană are, de asemenea, atuurile sale în producția de cipuri. În Uniune se găsesc două companii de importanță strategică în producția acestora: ASML din Olanda, lider mondial în furnizarea de mașini de fotolitografie utilizate în fabricarea semiconductorilor, și Infineon Technologies AG din Germania, un mare producător de semiconductori.

Este însă nevoie de un leadership puternic la Bruxelles și în marile capitale europene pentru a contracara atât amenințarea Rusiei, cât și o Americă expansionistă și agresivă.