Opinie Deutsche Welle: În România crește influența serviciilor și a armatei

Stabilitatea politică nu e deloc ieftină și afectează grav democrația, după cum rezultă din diferite rapoarte, care arată că puterea devine opacă și justiția e în pericol. O analiză de Sabina Fati pentru Deutsche Welle.

„Democrația moare lent în România”, constată Raportul Starea Democrației 2023. Diagnosticul pleacă de la realitatea politică autohtonă: „Marea coaliție este unită nu de valori comune, ci de dorința de a controla resursele publice”, așa că „puterea folosește pretextele oferite de războiul de la graniță și creșterea extremismului pentru a ne oferi un schimb de nerefuzat: securitate și stabilitate în schimbul libertății”. Documentul enumeră cazurile în care autoritățile au încercat să restrângă libertăți importante, începând cu dreptul de a protesta, pe care guvernul a vrut să-l pedepsească folosind Codul Penal prin creșterea pedepselor pentru „tulburarea liniștii publice”, sunt menționate abuzuri împotriva activiștilor, de la intimidarea unor protestatari până la aducerea unei activiste la poliție pentru o postare pe Facebook. Printre exemple sunt notate „eforturile de a împiedica dreptul la protest al fermierilor și transportatorilor”, plus cele 24 de dosare penale pe care șeful Inspectoratului General de Poliție s-a lăudat că le-a deschis în acest context.

Tot despre restrângerea libertăților este vorba și în cazul contractelor de publicitate pe care partidele le încheie cu marile trusturi. În ultimii trei ani, PSD și PNL au injectat în presă și propagandă 52 de milioane de euro, bani care includ eludarea știrilor importante, cum au fost acuzațiile de plagiat la adresa liderului PNL, Nicolae Ciucă, și felul în care s-a folosit de Justiție pentru a ieși basma curată, dar și investigațiile jurnalistice despre corupția la nivel înalt, despre influența serviciilor secrete sau despre abuzurile împotriva persoanelor incomode. Organizațiile neguvernamentale care supără sunt și ele pedepsite. Instanțele au decis dizolvarea mai multor asociații din cauza datoriilor acumulate. Între ele, Miliția Spirituală, care a publicat anchete mari despre corupția și devierile din interiorul Bisericii Ortodoxe Române, Asociația Salvați Bucureștiul și Asociația S.O.S. Orașul, cunoscute pentru investigațiile care implicau construcții ilegale.

Autorii Raportului Starea Democrației 2023 pun pe aceeași listă și noua lege a securității cibernetice intrată în vigoare în martie anul trecut, fiindcă lărgește atribuțiile pe care le are Serviciul Român de Informații. Generalul SRI Anton Rog a explicat astfel că SRI va putea, de exemplu, să închidă site-uri, dacă un partid sau altcineva folosește acțiuni de propagandă ce ar putea influența rezultatele alegerilor. Nu există, însă, niciun mecanism de control civil sau de contestare a deciziilor de blocare sau închidere a unui site, ceea ce ar putea duce la cenzură în anumite situații sau, în orice caz, s-ar putea crea precedente. De altfel, după ce un sondaj a arătat că tinerii preferă partidele AUR și USR (IRES, martie 2024), lideri importanți din PSD și PNL s-au grăbit să spună că „TikTok va fi reglementat”. E adevărat că există o dezbatere la Bruxelles pe această temă, dar pe social-democrați și liberali i-au enervat rezultatele unei cercetări care scoate la iveală nu doar că patru din zece tineri spun că se informează din surse precum Facebook, TikTok, Instagram, WhatsApp, ci și faptul că încrederea în instituțiile statului este în scădere în ultimii zece ani în rândul celor cu vârste între 18 și 35 de ani.

Pe de altă parte, indexul bianual pe care îl face Fundația Bertelsmann doar pentru statele care nu au încă o democrație consolidată, arată că România nu reușește să facă față prea bine nici măcar în această competiție cu statele aflate în tranziție, mai ales din Asia, Africa, America Latină. În acest clasament, România se află între Georgia și Panama la indicatorul bună guvernare, iar Tanzania, Kosovo, Rwanda și Mongolia sunt mai bine plasate. România e pe locul 45, dar Bulgaria e pe 35 și Albania pe 13.

Indexul Bertelsmann Transformation este unul dintre cele mai importante instrumente de măsurare a calității democrației și guvernării. Autorii Indexului au ajuns la concluzia că în statele aflate în tranziție, categorie în care încă se află și România, calitatea democrației este într-un declin constant în ultimii 20 de ani. Din cele 137 de state analizate, doar 63 rămân democrații, în vreme ce majoritatea pot fi clasificate drept autocrații. Polonia și Brazilia sunt citate printre țările unde alegătorii au respins, totuși, autoritarismul, sugerând astfel că există un potențial de a inversa eroziunea democrației.

În orice caz, în ceea ce privește indicele transformării politice, România se află pe locul 20, imediat după Macedonia, Ghana, Botswana și Trinidad Tobago. La această categorie sunt luate în considerare statul de drept, libertățile de tot felul, participarea politică și felul în care se organizează alegerile. La indicele evoluției economice, România e pe locul 18, după Bulgaria, Qatar, Costa Rica. Sunt analizate șapte criterii, iar conceptul de economie de piață subsumează performanța economică, dreptul de proprietate, politicile concurențiale, egalitatea de șanse, asigurările sociale și compensațiile, stabilitatea.

Analiza făcută de Bertelsmann Transformation în cazul României pornește de la faptul că guvernul a reușit să mențină stabilitatea țării, dar că prețul acestei stabilități a fost scăderea transparenței: deciziile se iau cu ușile închise și se observă o creștere a influenței armatei și a serviciilor de informații. Singurul succes al coaliției subliniat de raport este încetarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), prin care era monitorizat statul de drept. Acest succes este însă „o pierdere pentru societate”, fiindcă Uniunea Europeană a abandonat în acest fel „un instrument de presiune pentru măsurile anticorupție”. Curtea Constituțională „a continuat să joace un rol supradimensionat”, potrivit analiștilor de la Bertelsmann Transformation, fiind chemată să arbitreze litigii care „ar fi trebuit soluționate în cadrul proceselor normale de guvernare”. Exemplul elocvent este cel privind pensiile speciale și diverse alocații bugetare.

Riscul menținerii marii coaliții PSD-PNL este slăbirea democrației, într-o perioadă în care războiul se apropie de granițele țării, iar mișcările radicale au tot mai mult succes peste tot în Europa.