OPINIE Pandemia școlară, două luni mai târziu. Când își recapătă elevii rolul central în educație?

Două luni au trecut de când, tot înt-o zi de miercuri, s-au închis școlile. În acest timp, peisajul învățământului s-a schimbat radical în unele privințe și mai deloc în altele. Cel mai important personaj din povestea școlilor, elevul este și cel mai grav afectat după acest răstimp haotic. Dar el tinde să capete un rol marginal în multe dintre discuțiile curente ce domină dezbaterea publică și să pălească iar în fața cumetriilor și intereselor care afectează prin tradiție educația, în vremuri sănătoase și bolnave deopotrivă.

• Din martie, mulți dintre copiii și profesorii forțați să stea acasă își văd de treabă într-o lume complet diferită, iar pentru alții e fix ca înainte, doar că fără școală și fără apropiați.
• Comunitatea, companiile, ONG-urile și chiar părți ale sistemului public de învățământ au dat dovadă de solidaritate ieșită din comun, alții s-au plâns la începuturi și se plâng și acum, pe forumuri și Facebook. Atâta câtă e, școala e online și se schimbă toată paradigma într-un ritm prea alert pentru un sistem disfuncțional.
• Părinții care trebuie să și muncească, să și aibă grijă de copii sunt în continuare bulversați și, educați la rândul lor în perioade confuze, le este greu să găsească repere de încredere și sprijin.
• Iar toate acestea trebuie lămurite de un aparat guvernamental care ia după o lună măsuri pe care ar fi trebuit să le ia într-o săptămână și care are, mai presus de orice, și obiective politice, fiind un an cu două runde de alegeri.

Ce a fost

Copiii în formare și tinerii au fost lăsați, brusc, nu doar fără școala obișnuită. Lumea își amintește din când în când, dar problema e serioasă: ei au rămas la fel de abrupt fără contactul cu prietenii și colegii, fără acces la loc de joacă sau de întâlnire, iar din tot contextul copilăriei și tinereții le-a rămas contactul cu părinții, contact la rândul său influențat de problemele de muncă ale acestora din urmă și de schimbarea rutinei în familie. Pentru cine are, a rămas și telefonul, tableta sau calculatorul.

Săptâmâna aceasta, în pregătire pentru data magică a ieșirii din starea de urgență, 15 mai, aceste lipsuri s-au tradus printr-o revărsare de tineri pe străzi. Cu sau fără mască.

Revenind la școala de acasă: elevii cei mari știu cel mai bine să lucreze cu instrumente digitale, iar cei mici sunt cei mai capabili să asimileze acest tip de lucru, mai facil pentru ei decât mersul la școală. Dar puțini, în România, au putut învăța online de la bun început, când profesorii nu știau ce să facă. Iar dintre aceștia, chiar mai puțini au putut pricepe ceva când, așa cum semnalau atunci numeroși copii și părinți, profesori neinstruiți “în online” au început să verse pe ecrane tone de informații imposibil de asimilat și priceput în format la distanță.

Au apărut, în timp, numeroase exemple de bună practică pentru profesori, EduPedu.ro a prezentat și continuă să prezinte astfel de cazuri. Au apărut valuri de resurse online și aplicații.

• Citește analiza integrală pe Edupedu.ro