ANALIZA România, Mexic și țările africane declară război total ”imperialismului și colonialismului” marilor branduri de fashion / Ce aflăm din scandalul Vuitton, acuzat că a copiat o ie românească

În România, mai mulți oameni politici s-au prins în hora Louis Vuitton, acuzat de o comunitate care promovează valori tradiționale pe Facebook că a copiat o ie românească din Mărginimea Sibiului.Cum suntem în plină campanie electorală iar ia este parte a identității românești, politicienii s-au repezit cu capul înainte fără să se întrebe o clipă de unde a pornit tăvălugul iei furate de Vuitton, cine sunt cei care-l rostogolesc, de ce fac asta și mai ales ce obțin în afară de voturi. Fac un bine României sau dimpotrivă, proiectează în lume imaginea unei țări bananiere, proviciale, plină de complexe, perfect aliniată cu Mexicul sau cu țări africane?

Campania de protejarea a iei este complet dezinteresată sau e parte dintr-un PR foarte bine gândit de promovarea a unei mici afaceri?

Să deșirăm, așadar, firul iei românești de la cap la coadă. Totul a început pe pagina comunității La Blouse Roumaine, care nu este o simplă comunitate vrajită de ideologia anticonsumeristă, apărătoarea tradițiilor naționale și promotoarea slow-fashionului. Este ceva mai mult decât atât. Este o afacere în toată regula, care vinde sub brandul Blouse Romaine Shop tot ce se poate: de la parfumuri artizanale, la cămăși tradiționale pentru femei și bărbați, accesorii, rochii de mireasă, veste, cojoace.

• UPDATE 12.35 Andreea Tănăsescu, fondatoarea comunității La Blouse Roumaine scrie pe Facebook că nu are nici o legătură cu magazinul cu același nume: ”Comunitatea La blouse roumaine nu are nici o legătură cu firma “Blouse roumaine shop”.   “La blouse roumaine” este marcă înregistrată din 2013. Singura organizație care poate folosi această marcă este momentan “Asociația La blouse roumaine IA”, înființată în 2016 tocmai pentru a susține comunitatea pe care am fondat-o în 2012. Orice utilizare comercială a acestei mărci este strict interzisă.”
• UPDATE  Și Proprietarul Blouseroumaine Shop susține, într-o precizre transmisă G4Media.ro, că magazinul nu apartine Asociației La Blouse Roumaine IA, nici presedintei organizației, Andreea Tanasescu. ”Suntem entitati separate si nu colaboram. BLOUSEROUMAINE-SHOP.COM a fost lansat în aprilie 2013 de către Antoaneta Mares, împreuna cu specialiști in media si publicitate, în contextul lansării colecției Tom Ford, care includea modele de bluze inspirate de ia românească. La acea vreme, presa a scris despre actorii de la Hollywood care purtau ii semnate de diverși designeri, iar noi am creat o platformă modernã de intermediere online pentru a conecta artizanii și cumpărătorii din întreaga lume”, se arată într-o precizare transmisă redacției G4Media.ro

”Împreună cu epoca actuală a consumerismului și cu cererea foarte mare a pieței moderne, industrializarea rapidă a tuturor sectoarelor a creat controverse economice și umanitare, distrugând în același timp moștenirea meșteșugărească ancestrală. Încă de la primii pași pe care i-am făcut în 2013, scopul nostru a fost să dezvoltăm o platformă contemporană și vizionară care să permită artizanilor și creatorilor locali să se conecteze cu mediul dinamic din zilele noastre, prin inovație și tehnologie. Credem cu tărie că articolele artizanale, create de artizani și artiști români autentici, au capacitatea de a fi competitive cu orice mare brand de modă, meritând un loc și un preț corect pe piața globală de modă”, se arată la secțiunea Our Mission a afacerii Blouse Romaine Shop.

Afacerea, pornită în 2013, este bazată însă tot pe o modă, mai bine zis pe câteva cuvinte la modă: handmade, fair trade, reclycled, artisan, eco-friendly, organic.

Tot cam în urmă cu zece ani a început și lupta fondatoarei La Blouse Roumaine, Andreea Tănăsescu, cu marile branduri de fashion. O luptă care arată mai degrabă a război comerical cu rivalii din piață care vând produse foarte asemănătoare sau chiar copiate după diverși artizani români sau de aiurea. Ideea apărată de comunitatea La Blouse Roumaine de pe Facebook este însă una generoasă: protejarea patrimoniului național, a identității și a valorilor strămoșești.

Dintr-o prezentare din 2018 pe pagina IQads aflăm că Andreea a fondat La Blouse Roumaine in 2012, o comunitate dedicata culturii identitare din Romania si a facut apoi demersuri pentru a sarbatori Ziua Universala a Iei, pe 24 iunie 2013, odata cu sarbatoarea Sanzienelor. Acum, prin Give Credit, insista sa atraga atentia marilor case de moda cand colectiile acestora seamana cu cele populare”.

Numai că de când a fost lansată mișcarea Give Credit, nimeni n-a dat nici un credit nimănui. Diverși designeri sau mari case de modă abordate de La Blouse Roumaine și-au retras creațiile cu scuzele de rigoare și cam atât. România n-a obținut nimic din asta. Cel mult Blouse Roumaine Shop.

Nu suntem însă singuri pe planetă. La fel a procedat prin 2022 soția președintelui Mexicului, care este și șefa onorifică a Consiliului de coordonare a memoriei istorice și culturale din Mexic.

Beatriz Gutierrez a postat pe Instagram o fotografie cu o jachetă Ralph Lauren despre care a spus că și-a însușit modelele popoarelor Contla și Saltillo din Mexic. La momentul postării, haina se vindea în anumite magazine cu 360 de dolari (368 de euro).

„Hei, Ralph: Ne-am dat deja seama că îți plac cu adevărat modelele mexicane. Cu toate acestea, copiind aceste modele, comiți un plagiat și, după cum știi, plagiatul este ilegal și imoral. Măcar recunoașteți-o. Și să sperăm că veți compensa comunitățile originale care fac această muncă cu dragoste și nu pentru un profit de milioane de dolari.”

Marca americană de modă de lux Ralph Lauren și-a cerut scuze. Mexicul declanșase jihadul cu ”imperialiștii” de câțiva ani buni. Președintele Andres Manuel Lopez Obrador demarase din primul an de mandat, din 2018, o campanie fermă de protejare a patrimoniului indigenilor precolumbieni. Mexicul a depus anterior plângeri împotriva marilor branduri de fast fashion, precum Zara, Shein și Mango.

În 2020, designerul francez Isabel Marant și-a cerut și el scuze pentru că a folosit un design unic al poporului Purepecha din nord-estul Mexicului, după ce a fost atenționată de ministrul culturii Alejandra Frausto Guerrero.

Foarte probabil de aici s-a inspirat și Andreea Tănăsescu în lupta ei cu ”imperialismul și colonialismul” practicat de marile branduri de fashion. Fondatoarea La Blouse Roumaine vorbea într-un interviu publicat în 2020 pe limba mexicanilor.

” (…) Ce se întâmplă în România acum se întâmplă și în Mexic, se întâmplă și în Africa, se întâmplă în multe alte țări unde industria vestică a modei a intrat într-un marș colonial și imperialist, așa, în care totul a fost preluat, înglobat, introdus în fashion și transformat ca identitate”, declara tânăra pasionată de ie, valori tradiționale, sustenabilitate etc.

Primele succese le înregistrează în 2017, odată cu lansarea mișcării Give Credit, cu nume mai puțin cunoscute. ”Am verificat cu atentie modelul preluat de Tory Burch. Era o copie aproape identica a unei haine romanesti din colectia Muzeului Metropolitan de Arta din New York pe care noi am readus-o in atentia publicului in 2012, odata cu lansarea comunitatii La Blouse Roumaine”, relatează Andreea Tănăsescu în articolul publicat în 2018 pe IQAds. Ea susține că Tory Burch a raspuns campaniei #GiveCredit, modificand descrierea colectiei din 2017 cu specificatia ca „onoreaza broderiile romanesti” si a retras haina copiata.

”Apoi a urmat cazul celebru de acum #BihornotDior, care ne-a fost prezentat de Radu Fradu prin intermediul paginii Tara Binsului – Terra Beiusensis. Un cojoc de Bihor, mai precis o vesta din costumul traditional barbatesc de Beius si o bundita bucovineana au fost copiate 1 la 1 in prima colectie Christian Dior realizata sub indrumarea noului director de creatie, Maria Grazia Chiuri. Am urmat acelasi proces, de aceasta data cum multe explicatii venite din partea comunitatii bihorene, dar si a expertilor etnografi”, povestește Andreea Tănăsescu. În acest caz, Dior n-a răspuns.

Dar ”lupta cu imperialismul și colonialismul” marilor case de modă merge înainte. ”Eu coordonez proiectul, iar in momentul in care apar campanii noi se activeaza o echipa fantastica de voluntari. Consider ca echipa este intreaga comunitate, deci peste 180.000 de oameni. Au fost extraordinare, ne-au sustinut in proportie covarsitoare. Au argumentat de multe ori mai bine ca noi necesitatea acestui Give Credit pentru moda de inspiratie folclorica. Am preluat cele mai bune raspunsuri si contributii, le-am promovat in comunitatea noastra. Fiind in apropierea Zilei Universale a Iei, multe comunitati de romani din intreaga lume au ales sa includa campania Give Credit in cadrul evenimentelor de pe 24 iunie. Mai mult, comunitati internationale s-au solidarizat cu noi, din America de Sud pana in Europa si Africa”, a explicat Andreea Tănăsescu modul de acțiune al comunității La Blouse Roumaine.

Nimic, totuși, despre La Blouse Roumaine Shop, unde prețul iei începe de la 87 de euro și urcă progresiv în funcție de complexitatea modelului până la 244 de euro.

Așa ajungem în zilele noastre. Acum trei zile, comunitatea La Blouse Roumaine a acuzat brandul Louis Vuitton că a copiat  modelele de pe o ie din Mărginimea Sibiului. Două zile mai târziu, comunitatea a mai descoperit o ie copiată de mai vechiul lor client, Maria Grazia Chiuri, directorul creativ al Casei Christian Dior, acuzată că poartă ”o copie a vestei schilăresti din Gorj, realizată probabil de artizanii indieni, deoarece fotografia e de la prezentarea colecției Dior pre-toamnă 2023 de la Mumbai, India”.

Politicienii iau și ei foc mai tare decât altă dată. Cu ochii pe voturi, nu aveau cum să rateze un subiect atât de generos și să sară în apărarea iei strămoșești. Ministrul Culturii, Raluca Turcan a anunțat că va solicita companiei Louis Vuitton ”recunoaşterea valorii patrimoniale şi culturale a modelului iei cu şinoare, specifică zonei Sibiului”. Alți politicieni din opoziție disperați după atenție, între care și Dacian Cioloș, au plusat cerând guvernului să elaboreze ”o strategie națională” iar europarlamentarul Nicu Ștefănuță a sesizat direct Comisia Europeană.

De aici încolo lucrurile se complică rău. Nu e clar ce ar trebui să facă marile companii de modă cu fiecare cămașă, model aztec, maur, japonez sau chinezesc? Cui să dea credit și pe cine să întrebe dacă e voie să utilizeze ceva inspirat din creația populară care, așa cum îi poartă numele, are autori anonimi? Apoi, așa cum observă specialiștii, nu e clar deloc dacă ia românească este chiar românească și dacă  nu cumva modele perfect identice găsim în Ucraina, Bulgaria, Ungaria sau alte țări din Balcani?

Cine deține marca înregistrată pentru creații populare? Comunitatea La Blouse Roumaine de unde știe atât de precis că un model de ie din Mărginime nu este inspirat din Ungurime sau un model din sudul țării nu este inspirat de la bulgari? De unde îmbățoșarea asta într-o zonă în care mixul de culturi, simboluri, etnii este maxim? Nimic nu este pur românesc în Transilvania aflată sub unguri sau în Muntenia aflată sub turci secole la rând.

Apoi, dacă tot au lansat ia Românească în patrimoniul universal declarând „Ziua Universală a Iei” pe 24 iunie 2013, comunitatea la Blouse Roumaine trebuie să accepte că ia poate fi sursă de inspirație pentru orice artist sau creator de modă din lume. Fiecare artist este liber să acorde sau nu credit sursei sale de inspirație, pentru că vine la rândul său cu amprenta și contribuția sa, așa cum și strămoșii noștri au imitat portul altor popoare cu care s-au amestecat sau alături de care au conviețuit.

”Ce ar trebui să facă japonezii, dacă ne gândim doar la istoria kimonoului?! Dacă ne gândim la case de modă care încă din anii ‘60 sau ‘70 au deconstruit sub toate formele kimonoul, ba chiar a fost prezentat și în forme originale”, se întreabă pe bună dreptate fashion editorul revistei Elle, Maurice Munteanu, în dialog cu HotNews.ro.

Doar țările mici, complexate, în care populismul și nanționalistul sunt în plin avânt, fac caz din așa ceva: Mexic, Tanzania, pe acolo suntem și noi. Dintr-un astfel de scandal internațional, România nu are nimic de câștigat. Marile case de modă pot retrage sub presiune politică și publică un produs, dar România nu câștigă nimic din asta. Câștigătorii sunt alții: populiștii, naționaliștii, ”luptătorii cu imperialismul și colonialismul”, altfel promotori destul de  abili ai unor afaceri online cu simboluri naționale.