Opoziția de stânga din Adunarea Națională a Franței depune prima moțiune de cenzură împotriva noului guvern de centru dreapta condus de Michel Barnier. Moțiunea n-are nicio șansă să treacă, nefiind susținută de extrema dreaptă

Moțiunea a fost semnată de 192 din cei 193 de deputați ai Noului Front Popular (NFP, alianța stângii) format din partidele Stânga Nesupusă (LFI, stânga radicală), Partidul Socialist (PS), Verzii (EELV) și Partidul Comunist (PCF).

Dezbaterea moțiunii va avea loc luni, iar votul marți 8 octombrie de la orele 17:00 (18:00 în România).

NFP a promis introducerea unei moțiuni de cenzură după desemnarea lui Michel Barnier în funcția de prim ministru de către președintele Emmanuel Macron și refuzul acestuia de a o numi pe Lucie Castets, reprezentanta stângii, în funcția de șef al guvernului. NFP susține că postul i s-ar cuveni după plasarea pe primul loc în scrutinul legislativ anticipat din 30 iunie și 7 iulie.

Dar moțiunea de cenzură nu are nicio șansă de reușită, deoarece NFP este departe de majoritatea absolută, 289 din 577, necesară demiterii guvernului.

Premierul Barnier și cabinetul său sunt minoritari în Adunarea Națională, beneficiind de sprijinul a doar 213 deputați – 166 centriști pro-prezidențiali și 47 de deputați ai partidului Republicanii (LR, centru dreapta), dar partidul Reunirea Națională (RN, dreapta populistă/extremă) și aliații săi, care dispun de 143 de deputați au anunțat că nu vor cenzura guvernul, așteptând să vadă inițiativele sale legislative. Lidera parlamentarilor RN, Marine Le Pen, a pus mai multe condiții pentru a nu depune moțiune de cenzură, între care introducerea reprezentării proporționale în alegerile parlamentare și înăsprirea legii imigrației.

Prima urgență declarată a premierului Barnier este introducerea proiectului de buget pe 2025, în condițiile unei situații financiare precare a Franței, cu un deficit bugetar care va atinge anul acesta 6% din Produsul Intern Brut (PIB) și o datorie publică de 3.223 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă circa 113% din PIB.

Premierul Barnier a declarat că va căuta reducerea deficitului bugetar la 5% din PIB anul viitor și la 3% până în 2029 așa cum cere Uniunea Europeană. În acest scop, sunt preconizate reducerea deficitului bugetar pe anul viitor cu 60 de miliarde de euro, dintre care 2/3 din reducere de cheltuieli și 1/3 din majorări temporare de impozite aplicate marilor companii și persoanelor celor mai bogate.