Opt proceduri de infrigement în care este vizată România, anunțate astăzi de Comisia Europeană

România este vizată în opt decizii de nerespectare a normelor Uniunii Europene, conform Pachetului de acțiuni publicat de Comisia Europeană astăzi, care vizează domenii de la transpunerea normelor privind achizițiile publice, datoria vamală, performanța energetică a clădirilor, până la returnarea taxei auto.

1. România și alte 15 state membre UE (Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Germania, Ungaria, Italia, Malta, Țările de Jos, Polonia, România, Suedia și Regatul Unit) au primit joi, 24 ianuarie, scrisori de notificare a întârzierii în îndeplinirea obligațiilor în ceea ce privește conformitatea legislației lor naționale cu normele UE privind achizițiile publice și concesiunile.

Noile norme (Directiva 2014/24/UE, Directiva 2014/25/UE și Directiva 2014/23/UE) trebuiau transpuse de statele membre în legislația națională până la 18 aprilie 2016. Scrisorile de astăzi sunt rezultatul unui control de conformitate efectuat de Comisie pentru a vedea dacă normele naționale transpuse sunt conforme cu directivele UE. Statele membre au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită avize motivate.

2. Comisia a mai decis să deschidă procedurile UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și Croației, întrucât niciunul dintre aceste state membre nu a prezentat rapoarte privind progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică a clădirilor și a elementelor acestora.

În temeiul acestei directive (Directiva 2010/31/UE), statele membre trebuie să stabilească și să aplice cerințe minime de performanță energetică pentru toate clădirile, să asigure certificarea performanței energetice a clădirilor și să solicite inspecția periodică a sistemelor de încălzire și de aer condiționat. De asemenea, directiva impune statelor membre să se asigure că, până în 2021, toate clădirile noi vor fi clădiri așa-numite „cu consum de energie aproape zero”. Directiva impune, de asemenea, statelor membre să se asigure că în anumite clădiri vizitate frecvent de public sunt afișate certificate de performanță energetică. Această normă ar trebui să sensibilizeze publicul cu privire la importanța consumului eficient de energie și să ofere stimulente pentru renovări. Comisia a atras atenția autorităților naționale asupra transpunerii incorecte a acestei cerințe în 2015 și a trimis scrisori oficiale ambelor state membre în cursul anilor 2017 și 2018. Cu toate acestea, până în prezent, legislația statelor membre cu privire la acest aspect nu a fost adusă în conformitate cu directiva.

3. Tot joi, Comisia Europeană a luat decizii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor cu privire la 27 de state membre (toate cu excepția Danemarcei)pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a normelor UE privind serviciile și calificările profesionale. Astfel cum s-a subliniat în Comunicarea privind piața unică din noiembrie 2018, cetățenii și întreprinderile se pot bucura de multiplele beneficii ale pieței unice doar dacă normele care au fost convenite de comun acord funcționează efectiv pe teren.

4. România și Estonia au primit astăzi și scrisori de notificare a întârzierii cu privire la deficiențele legate de transpunerea normelor UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (Directiva 2012/19/UE). Deșeurile de echipamente electrice și electronice, cum ar fi computerele, televizoarele, frigiderele și telefoanele mobile, reprezintă fluxurile de deșeuri cu cea mai rapidă creștere din UE și se preconizează că vor crește la peste 12 milioane de tone până în 2020. În cazul în care nu sunt gestionate în mod corespunzător, aceste deșeuri pot provoca probleme de sănătate și de mediu majore datorită conținutului lor de substanțe periculoase.

Comisia trimite României o scrisoare de punere în întârziere din cauza unor dispoziții inexacte și a unei reflectări incomplete a legislației UE, a unor inconsecvențe în ceea ce privește centrele de colectare și a absenței unei dispoziții specifice care să impună ca toate deșeurile de echipamente electrice și electronice colectate separat să fie tratate în mod corespunzător. Estonia și România au la dispoziție două luni pentru a răspunde; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

5. România, alături de alte trei state membre (Cipru, Franța și Irlanda), au primit avize motivate pentru neîndeplinirea obligației de a notifica transpunerea integrală în legislația națională a normelor UE privind drepturile la pensie suplimentară (Directiva privind transferabilitatea pensiilor, Directiva 2014/50/UE).

Directiva prevede cerințe minime privind dobândirea și păstrarea drepturilor la pensie suplimentară. Prezenta directivă este importantă pentru promovarea mobilității forței de muncă prin protejarea drepturilor la pensie suplimentară ale lucrătorilor mobili. În aprilie 2014, statele membre au convenit să transpună această directivă și să comunice Comisiei măsurile naționale de transpunere până în mai 2018. Comisia a trimis deja acestor țări o scrisoare de punere în întârziere în iulie 2018. Toate cele 4 țări au răspuns că procesul de transpunere era în curs de desfășurare. Întrucât Comisia nu a primit încă nicio notificare cu privire la o transpunere completă, ea a decis să trimită un aviz motivat. Dacă statele membre nu iau măsuri în termen de două luni, cazul poate fi trimis în fața Curții de Justiție a UE.

6. România a primit, astăzi, și o scrisoare de notificare a întârzierii în îndeplinirea obligațiilor în ceea ce privește conformitatea legislației naționale privind datoria vamală la Codul vamal al Uniunii [Regulamentul (UE) nr. 952/2013].

Conform acestor norme, autoritățile vamale au la dispoziție trei ani pentru a comunica debitorului o datorie. În cazul în care datoria vamală ia naștere ca rezultat al unei fapte penale, autoritățile vamale au la dispoziție zece ani pentru a comunica. Legislația vamală națională română prevede că datoria vamală nu poate fi comunicată debitorului după cinci ani de la momentul la care a luat naștere datoria vamală, indiferent dacă a luat naștere ca rezultat al unei fapte penale. De asemenea, această dispoziție nu respectă perioada de trei ani pentru comunicarea datoriei vamale definită în legislația vamală a UE. În cazul în care România nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate transmite un aviz motivat autorităților române.

7. România a primit un aviz motivat pentru că nu asigură rambursarea integrală și imediată a taxelor de înmatriculare a vehiculelor de ocazie achiziționate din alte state membre. Curtea de Justiție a UE a considerat că aceste taxe încalcă normele UE (articolul 110 din TFUE). Normele românești privind restituirea taxelor nu respectă principiile cooperării loiale, echivalenței și efectivității. Dacă România nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate decide să trimită cazul în fața Curții de Justiție a UE.

8. România a mai primit o scrisoare de notificare a întârzierii în îndeplinirea obligațiilor în ceea ce privește conformitatea legislației naționale cu normele UE privind produsele biocide [Regulamentul (UE) nr. 528/2012].

Regulamentul prevede că statele membre percep taxe de la solicitanți pentru serviciile pe care le prestează în temeiul regulamentului și că statele membre trebuie să stabilească și să publice cuantumul taxelor care trebuie plătite autorităților competente. România nu a stabilit încă și nu a publicat cuantumul taxelor care trebuie plătite autorităților sale naționale pentru prelucrarea mai multor tipuri de cereri în temeiul Regulamentului privind produsele biocide. Prin urmare, România nu este în măsură să proceseze astfel de cereri. Acest lucru a dus la o întârziere în prelucrarea mai multor cereri pendinte pentru autorizarea la nivel național a produselor biocide. România are în prezent la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Context:

Prin pachetul său lunar de decizii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.