Orașele mici și comunele avertizează că riscă să intre în colaps financiar din cauza crizei coronavirusului. Cer bani de la guvern

Reprezentanții autorităților publice locale, cu excepția marilor municipii și a sectoarelor Capitalei, i-au transmis în această săptămână premierului Ludovic Orban faptul că localitățile mici și medii nu mai au bani pentru că nu se fac încasări din taxe, nu au forțe de ordine pentru a păstra izolarea populației și nici echipamente sanitare împotriva noului coronavirus SARCOV-2.

Primarii micilor orașe, dar și cei din mediul rural se tem că în curând ar putea intra într-un faliment financiar și instutuțional din cauza crizei provocate de Covid-19. Reprezentanții comunităților locale i-au transmis în această săptămână, în timpul videoconferinței de joi, premierului Ludovic Orban faptul că în comunitățile locale nu mai sunt bani, nu sunt dotări și nici echipamente şi materiale sanitare.

”Am cerut să fim ajutați și cred că acest lucru se va întâmpla la următoarea rectificare bugetară. Domnul premier Ludovic Orban a promis că ne va ajuta”, ne-a declarat Ionel Chiriță, președinte executiv al Asociației Orașelor din România. La videoconferința cu autoritățile locale au mai participat și alți miniștri, cum ar fi Ion Ștefan, ministrul Dezvoltării.

Comune și orașele care nu sunt municipii din Tulcea, Constanța, Călărăși, Bacău, Galați, Alba, Satu Mare, Ialomița, Sălaj, Suceava, Neamț sau Botoșani sunt la limita colapsului financiar.

Pe de altă parte, societatea civilă și presa au scris în mod repetat despre achizițiile inutile făcute de multe primării mici, care continuă să arunce banii pe activități ne-esențiale, precum promovare sau evenimente inutile.

Nu se mai plătesc taxele din care trăiau micile localități

Visteria comunităților locale este aproape goală pentru că sunt grav afectate veniturile proprii  – în principal impozitele şi taxele locale – precum şi sumele provenite din cotele de 63% din impozitul pe venit şi sumele alocate din TVA destinate echilibrării, menite să asigure un minim de 830 lei/locuitor/an pentru fiecare comună oraş şi municipi.

Spre exemplu, primăriile, în anii precedenţi, încasau peste 60% din valoarea impozitelor şi taxelor locale pentru întregul an până pe 31 martie. Asta pentru că termenul de 31 martie, până la care se acorda acea reducere de 10%, era un instrument care reuşea să mobilizeze majoritatea contribuabilor să facă plata acestor contribuţii la bugetele locale. În acest an, până la 31 martie, puţine primării s-au apropiat de o treime din încasările prognozate.

Din cauza reducerii semnificative a activităţilor economice, sumele colectate de stat din impozitul pe venit vor scădea dramatic. Prin urmare, şi sumele provenite din cotele de 63% din impozitul pe venit care alimentează bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor.

„Autorităţile administraţiei publice locale din toate unităţile administrativ-teritoriale, aflate într-o dificultate vizibilă privind asigurarea funcţionării, vor fi în imposibilitatea de a finaliza proiectele începute şi cu atât mai greu vor reuşi să iniţieze alte proiecte. De aceea am atras atenţia premierului şi ministrului de finanţe că nu vom mai putea încasa aceeaşi sumă, deoarece, după ridicarea stării de urgenţă, oamenii vor avea alte priorităţi şi că  nevoile personale i-ar putea face pe contribuabili să nu mai plătească chiar dacă vor fi nevoiţi să suporte majorări, dobânzi şi penalităţi. De aceea propun să împărţim acest efort bugetar, pe care în vom parcurge până la sfârşitul anului, între autorităţile locale şi Ministerul Finanţelor Publice”, ne-a explicat Ionel Chiriță.

Contracte fără rost pe perioada crizei

Un reprezentant al Guvernului a explicat pentru G4Media.ro că executivul va analiza în perioada următoare solictările reprezentanților administrației locale și dacă cererile sunt pertinente se va acorda ajutor financiar. ”Trebuie să ne gândim că în această perioadă toată lumea are nevoie de bani, pentru că toată lumea are probleme. Nu putem să îi ajutăm pe toți așa cum își doresc pentru că bugetul este limitat. Trebuie însă ca și primarii să fie mai responsabili cu achizițiile. Sunt multe relatări în presă despre contracte publice care se dau în perioada asta și nu au sens. Este vorba de contracte de imagine, publiciate sau altele”, ne-a mai spus acesta.

Ca un exemplu de contract absurd în această perioadă, amintim de primarul comunei Florești, județul Cluj, una dintre cele mai mari comune din țară. Horia Șulea, condamnat penal în primă instanță și exclus din PNL, a încheiat luna trecută contracte de zeci de mii de euro pentru servicii de promovare și publicitate. Ultimele două contracte, încheiate în 27 martie, în plină stare de urgență, în valoare totală de aproape 18.000 euro, sunt pentru ”promovare evenimente culturale”.

Tot în luna martie, primăria condusă de Horia Șulea a încheiat contracte bănoase de promovare de 100.000 de lei.

Măsuri solicitate de primarii orașelor pentru a evita colapsul

În cadrul videoconferinței cu premierul Ludovic Orban, primarii orașelor au propus prim-ministrului o serie de măsuri care ar ajuta localitățile. Acestea ar fi:

– Ministerul de Finanțe să asigure sume pe modelul de calcul prevăzut de Legea 5/2020, cu asigurarea unui minim de 830 lei/locuitor/an pentru fiecare comună oraş şi municipiu sunt grav afectate şi a unui buget minim de 2.000 mii lei/comună/an, 5.000 mii lei/oraş/an şi 10.000 mii lei/municipiu/an;

– Ministerul de Finanțe să asigure sume suplimentare între 200 şi 400 lei/locuitor/an, în mărimea și specificul fiecărei localități;

– Guvernul să asigure sume necesare pentru susţinerea unui program de tichete/vouchere sociale acordate de autorităţile administraţiei publice locale, pentru familiile și persoanele singure aflate în nevoie de sprijin cu hrană şi materiale igienico-sanitare, în perioada situaţiei de urgenţă şi un timp rezonabil după această perioadă;

– Guvernul să furnizeze sumele necesare cofinanţării cheltuielilor eligibile şi a celor neeligibile pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile şi stabilirea unui mecanism de atribuire a acestor sume către unităţile administrativ-teritoriale.

– Autorităţile admministraţiei publice locale vor pune umărul la depăşirea acestei situaţii dificile prin implicarea în colectarea într-un grad cât mai ridicat a impozitelor şi taxelor locale şi la gestionarea raţională a cheltuielilor suplimentare, cauzate de criza generată de pandemia de covid-19

Accesul la fonduri europene

Ionel Chiriță ne-a mai transmis că trebuie avută în vedere și măsuri care să permită dezvoltarea orașelor și nu numai cu ajutorul fondurilor europene.

În acest sens, ar fi benefică, printre alte măsuri, creşterea până la 35% (poate chiar la 40%) a gradului de îndatorare a unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, stabilit conform legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale.

„Cred că anunţul făcut de ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, privind creşterea cu 500 milioane lei a plafonului privind tragerile din finanţările acestui an (de la 1.300 milioane lei existente şi epuizate la această dată la 1.800 milioane lei) ca urmare a rectificării, este unul acceptabil, întrucât a lăsat de înţeles că dacă va fi nevoie de mai mult această sumă va fi crescută la următoarele rectificări. Noi, AOR în numele primarilor, care cunoaştem mult mai bine decât MFP nevoile comunităţilor locale, am solicitat pentru acest an o majorare de 1,5 miliarde de lei pentru tragerile din finanţări, dar şi o creştere de un miliard de lei pentru suplimentarea contractărilor din acest an. Aceleaşi creşteri de sume au fost solicitate şi pentru anul 2021, având în vedere urmările pe care le va induce scădere provocată de situaţia dificilă prin care trece economia naţională”, a mai declarat președinte executiv al Asociației Orașelor.

Reprezentanții comunităților locale au mai cerut ca ministerele să-i ajute cu dinamizarea avizării proiectelor.

Spre exemplu, orașul Isaccea a depus la Ministerul Culturii un proiect în cadrul Programului Operațional de Pescuit pentru un „Adăpost pescăresc” pentru care a depus documentația de avizare la Direcția de Cultură Tulcea. Acestă documentaţie a plecat de la Direcția de Cultură Tulcea cu nr. 1383 din data de 17.02.2020 către Ministerul Culturii şi de aproape două luni nu s-a primit răspuns.

Şi rezolvarea cazurilor proiectelor finanţate din Fondul de Dezvoltare şi Investiţii (FDI) a devenit vitală pentru care s-a început procedura pe FDI.

Spre exemplu, orașul Bolintin Vale dezvoltă proiectul “Reabilitarea și modernizarea străzilor, amenajarea pistelor de ciclisti și a trotuarelor, cu înființare canalizare subterană pentru cabluri, în orașul Bolintin-Vale, județul Giurgiu – Etapa 2” care nici până acum nu a primit toate avizele pentru a putea porni implementarea.

În timpul videoconferinței cu primarii, ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Ion Ştefan, a dat asigurările unui sprijin clar pentru continuare tuturor proiectelor şi decontarea lucrărilor executare.

Nu sunt forțe de ordine în comunitățile locale și nici echipamente de protecție

Lipsa forţelor de ordine face ca asigurarea ordinei şi siguranţei, dar mai ales a verificării persoanelor care circulă prin comunităţi să fie imposibil de realizat la acest moment, i-au transmis reprezentanții comunităților locale premierului Ludovic Orban.

Una din soluţii este modificarea legislaţiei şi mărirea numărului de poliţişti locali de la 1 la 2 poliţişti locali la 1.000 de locuitori. „I-am propus premierului să le solicite specialiştilor din MAI să se pronunţe dacă se pot face echipe de patrulare formate dintr-un poliţist/poliţist local/jandarm care să fie şeful echipei de patrulare şi un angajat din primărie. În acest fel putem creşte eficienţa echipelor care să asigure ordinea şi siguranţa sporită de care avem nevoie în această perioadă şi, în acelaşi timp, putem utiliza în mod eficient personalul din primărie, acolo unde activitate s-a redus prin efectele măsurilor impuse de starea de urgenţă”

Primarii au mai semnalat insuficienţa echipamentelor de protecție atât din spitale, cât şi din primărie (asistenții sociali, personalul de la salubrizare, dezinfecţie şi colectarea deşeurilor, personalul din echipele de intervenţii pentru diverse servicii, voluntari şi alte categorii de personal): combinezoane, măşti, mănuşi, viziere.

Cu toatea acestea, unele comandamente locale pentru situaţii de urgenţă au impus purtarea măștii şi mănuşilor în instituţii şi pe domeniul public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale.

Cine plătește somajul tehnic

Primarii de oraşe i-au transmis premierului următoarele propuneri privind programul angajaţilor din administraţia publică locală, care ar putea fi valabile şi pentru administraţia centrală:

– efectuarea concediului la zi pentru persoanele care nu mai au activitate sau care au activitate redusă;

– acceptarea şomajului tehnic şi în cazul administraţiei publice;

– schimbarea temporară a locului de muncă, în condiţiile legii, din compartimentele care au o activitate redusă în compartimentele cu activitate intensă;

– reducerea programului de lucru de la 5 la 4 zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a veniturilor, astfel încât să se asigure funcţionarea sdministraţiei publice zi de zi.

„Premierul a Ludovic Orban a spus că este luată în calcul varianta în care angajaţii din primării să lucreze 15 zile în program normal şi 15 zile în program de şomaj tehnic. Primarii doresc să ştie dacă cele 15 zile consecutive sunt zile calentaristice sau zile lucrătoare, dar mai ales că, pentru perioada în care angajaţii din primării vor fi în şomaj tehnic, plata acestora se va face de la bugetul de stat prim MMPS”, ne-a mai explicat Ionel Chiriță.

Foto: Primăriile mici nu mai au bani pentru lucrări