Orban, după ce 64 de articole din Codul de procedură au picat total sau parțial la CCR: Victorie aproape totală la pentru Preşedinte şi PNL

Liderul Partidului Naţional Liberal (PNL), Ludovic Orban, a salutat vineri decizia Curţii Constituţionale a României, care a admis faptul că modificările aduse de Parlament Codului de procedură penală sunt parţial neconstituţionale.

„Victorie aproape totală la CCR pentru Preşedinte şi PNL. 64 de modificări ale Codului de procedură penală adoptate de majoritatea parlamentară pe repede înainte au fost declarate neconstituţionale, multe dintre ele care erau cu dedicaţie pentru Dragnea şi alţi inculpaţi din coaliţia majoritară”, a scris liderul PNL pe Facebook.

Orban a subliniat că este a 27-a sesizare a PNL la care Curtea Constituţională dă dreptate liberalilor şi „opreşte intrarea în vigoare ale unor prevederi neconstituţionale dăunătoare”, menţionând că aşteaptă poziţia Comisiei de la Veneţia în legătură cu acest subiect, care a fost sesizată, de asemenea, de către preşedintele Klaus Iohannis şi PNL.

Curtea Constituţională a României a admis parţial, vineri, sesizările transmise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de PNL şi USR, precum şi de preşedintele Klaus Iohannis în legătură cu proiectul legii pentru modificarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii privind organizarea judiciară.

Potrivit unui comunicat al CCR, având în vedere obiectul celor trei sesizări, s-a dispus conexarea acestora.

Curtea Constituțională a respins cu unanimitate de voturi, la capătul a două zile de dezbateri, 64 din cele 96 de modificări contestate aduse Codului de procedură penală, potrivit unui comunicat de presă al instituției. 32 dintre amendamentele sesizate au trecut de filtrul judecătorilor (vezi aici comunicatul CCR și aici legea de modificare a Codului de procedură penală).

Cele mai importante modificări dorite de Liviu Dragnea au fost declarate neconstituționale:

• înlocuirea sintagmei ”suspiciune rezonabilă” cu ”indicii temeinice”
• nulitatea probelor obținute nelegal
• dispunerea de către judecător a condamnării doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială
• dispunerea condamnării exclusiv pentru faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată
• imposibilitatea folosirii probelor obținute în afara mandatului de interceptare
• împiedicarea percheziției fără indicarea obiectelor sau a persoanelor căutate
•  obligația de a șterge definitiv datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală
• introducerea unui nou temei de anulare a sentințelor definitive: nesemnarea sentinței definitive de către unul dintre judecătorii participanți la decizie
• prevederea ca modificările aduse se aplică inclusiv dosarelor aflate în curs de anchetă: ”dispoziţiile prezentei legi se aplică tuturor cauzelor aflate în curs de soluţionare la data intrării în vigoare şi hotărârilor pronunţate până la această dată”. (Detalii aici)

Foto: Inquamphotos/ Autor: Florin Albei