Ordinul Ministerului Sănătății care a stârnit confuzie în rândul psihologilor și medicilor: Cine trebuie să opereze modificările aduse de Alexandru Rafila în ”serviciile publice conexe”? Haosul declarațiilor

Un ordin emis de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și publicat în Monitorul Oficial în 26 iunie a stârnit confuzie mai ales în rândul psihologilor, dar și al altor categorii vizate de schimbările majore prevăzute prin noul document. Poate cea mai importantă modificare adusă în vederea autorizării cabinetelor care prestează ”servicii publice conexe actului medical” este că acestea trebuie să fie prevăzute cu rampe speciale pentru persoane cu dizabilități locomotorii, în timp ce o parte însemnată dintre aceste cabinete se află în blocuri sau în spații care nu sunt prevăzute cu astfel de căi de acces.

• Notă: De noul ordin sunt vizate cabinetele care prestează servicii publice conexe actului medical, adică de tehnică dentară, biologie, biochimie şi chimie, fizică medicală, fizioterapie, psihologie, logopedie, sociologie, terapie vocală, optică-optometrie, protezare-ortezare, protezare auditivă, audiologie, nutriţie şi dietetică.

Sintagma ”servicii publice conexe” a stârnit discuții în rândul psihologilor, pentru că în ordin nu este precizat în mod clar dacă modificările vizează toate cabinetele de specialitate sau doar pe cele care au încheiat contracte cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

În prima situație, modificarea ar obliga majoritatea psihologilor și celorlalte specializări fie să își mute cabinetul, fie să amenajeze căile de acces respective, pentru că mare parte din cabinetele psihologice sunt situate în blocuri sau spații fără rampe de acces pentru persoanele cu probleme locomotorii, iar astfel de schimbări ar impacta semnificativ procesul terapeutic al clienților, au explicat specialiștii consultați de G4Media. Spre exemplu, psihologii pot renunța la contractul cu CNAS, iar clienții lor nu mai pot beneficia de gratuitatea sau compensarea ședințelor.

• ”Nu este clar însă, din modul în care este redactat ordinul respectiv, dacă suntem vizați toți de schimbări sau cabinetele care trebuie să implementeze modificările sunt doar cele care își decontează banii de la Casa de Sănătate. Dacă ordinul vizează toate cabinetele atunci unele se vor închide pur și simplu, altele vor renunța categoric la CNAS pentru că oricum procedura de lucru cu ei este foarte greoaie și dă bătăi de cap”, a explicat un psiholog pentru G4Media.

Un altul a arătat că în breaslă nu există oricum o înclinație prea mare pentru încheierea contractelor cu CNAS tocmai din cauză că procedurile sunt greoaie, iar anumite prevederi din ordin nu vor face decât să descurajeze și mai multe psihologii să lucreze cu Casa:

• ”Cei care lucrează cu Casa, dar au cabinetele în apartamente de bloc sau în alte spații fără rampă pentru persoanele cu probleme locomotorii nu vor avea încotro și vor fi nevoiți să se mute. Sau mulți dintre ei vor alege calea mai facilă și vor renunța la contractul cu CNAS”. 

Un alt specialist vizat de ordin a explicat pentru G4Media că ”peste 80% dintre cabinete nu îndeplinesc noile condiții din ordinul MS și asta ar duce la închiderea sau mutarea în alte locații”, fapt care ar da peste cap întreaga activitate, atât pentru pacienți/clienți, cât și pentru medici/psihilogi:

• ”Ca să ai rampă pentru persoane cu dizabilități locomotorii și două toalete, implică să-ți desfășori activitatea în policlinici sau locații destinate birourilor. Automat apar dificultăți atât pentru psihologi, cât și pentru beneficiari. Din punctul meu de vedere cel mai neplăcut aspect este cel ce ține de atmosfera dintr-un cabinet de psihoterapie. Este indicat să fie un mediu cât mai cald, confortabil, care să faciliteze autodezvăluirea (spital, clinică, birou intră în contradicție cu asta). Poate fi afectată, indirect, și confidențialitatea – beneficiarii se simt mai expuși în medii de tipul policlinici/birouri. Apoi apar aspecte ce țin de costuri, distanță, accesibilitate, etc. Îți dau eu exemplu în care o astfel de mutare ar crea unui client o rezistență teribilă: O persoană traumatizată de mediu spitalicesc tinde să evite orice mediu asemănător așa că nu ar beneficia de psihoterapie oferită într-o policlinică. O astfel de persoană are nevoie de psihoterapie ca să poată intra în policlinică”, a explicat un alt psihoterapeut consultat de G4Media.

Surse din cadrul Colegiului Psihologilor au explicat pentru G4Media că ordinul a stârnit confuzie în rândul psihologilor, mai ales din cauză că nu e clar dacă ”serviciile publice conexe” vizate sunt doar cele decontate de CNAS sau toate serviciile de acest fel.

În lipsa unor informații clare din partea Ministerului Sănătății, inclusiv în rândurile direcțiilor de sănătate publică (care trebuie să urmărească implementarea ordinului) au apărut păreri diferite: Unii reprezentanți DSP susțin că se vor adresa doar cabinetelor care lucrează cu CNAS, alții spun că se vor adresa acestora inițial, urmând ca mai apoi să controleze și celelalte cabinete, care nu au contract cu CNAS.

Edmond Cracsner, președintele Colegiului Psihologilor din România, nu a dat curs solicitării G4Media, timp de mai multe zile, pentru a transmite un punct de vedere referitor la impactul pe care îl vor avea modificările asupra cabinetelor medicale vizate și dacă psihologii vor fi descurajați să mai încheie contracte cu CNAS, spre dezavantajul clienților care au nevoie de terapie, dar nu pot susține financiar costul ședințelor.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, nu a transmis un punct de vedere la solicitarea G4Media cu privire la noile prevederi din ordinul pe care l-a emis în luna iunie. Nici Ministerul Sănătății, prin biroul de presă, nu a explicat, la insistențele G4Media, dacă ordinul vizează doar cabinetele care au încheiate contracte cu CNAS sau trebuie implementat de toate cabinetele.

Surse din CNAS și din Colegiul Psihologilor, care nu au vrut să-și asume o declarație oficială despre cum va fi implementat noul ordin, au declarat pentru G4Media că, în mod normal, sunt vizate doar cabinetele care au încheiat contracte cu CNAS.

Tudorel Ene, purtătorul de cuvânt al DSP Constanța, a declarat pentru G4Media că instituția a informat Colegiul Psihologilor, filiala Constanța, cu privire la ordinul ministrului și că ”în primă fază” DSP Constanța va verifica psihologii care au contracte încheiate cu CNAS. Reprezentantul DSP, instituție care implementează direct ordinul ministerului în teritoriu, a transmis că toate cabinetele care prestează servicii conexe actului medical trebuie să se autorizeze și că perioada de informare a acestora va fi de două săptămâni. Ulterior, perioada de implementare a modificărilor va fi diferită ”de la caz la caz”:

• ”DSP Constanța a trimis o adresă către Colegiului Psihologilor din România – Filiala Constanța, prin care a informat instituția sus numită cu privire la Ordinul la care faceți referire și de asemenea a solicitat o cartografiere a psihologilor din județ. După ce vom parcurge toți pașii de informare/îndrumare, vom trece la efectuarea de controale prin Serviciul de Control în Sănătate Publică. În primă fază DSP Constanța va verifica cabinetele psihologilor care au contract cu CNAS. (Ordinul se referă DOAR la cei cu contracte cu CNAS? Sau la toate cabinetele?) Toate cabinetele trebuie să se autorizeze”, a declarat Tudorel Ene pentru G4Media.

CNAS a centralizat datele referitoare la cabinetele psihologice care au încheiate contracte cu CNAS, a declarat pentru G4Media Larisa Mezinu, purtătoarea de cuvânt a instituției. Conform CNAS, la 15 iulie, la nivel național existau 1242 de psihologi care lucrau cu CNAS și 2527 de contracte încheiate între aceștia și medicii din ambulatoriul clinic de specialitate. Cei mai mulți dintre aceștia se regăsesc în București, Iași și Cluj, iar cei mai puțini în Neamț, Teleorman, Ialomița și Vrancea, iar în Covasna niciunul.

• Ce prevede ordinul pentru psihologi

”Art. 4. 
(1) Cabinetul de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical de psihologie (psihologie clinică, consiliere psihologică, psihoterapie, psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională şi psihopedagogie specială), logopedie, terapie vocală şi sociologie medicală trebuie să îndeplinească următoarele condiţii specifice de autorizare:

a) acces pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii, cu respectarea normativelor de proiectare în vigoare;

b) sală de aşteptare, astfel încât pentru fiecare persoană în aşteptare să se prevadă un spaţiu de minimum 2 mp/persoană, în cazul cabinetelor pentru adulţi, şi 3 mp/persoană, în cazul cabinetelor pentru copii, inclusiv pentru persoanele însoţitoare;

c) iluminat şi ventilaţie corespunzătoare a tuturor spaţiilor;

d) grup sanitar dotat cu lavoar şi vas WC pentru personal;

e) grup sanitar dotat cu lavoar şi vas WC pentru pacienţi, care va avea acces din sala de aşteptare;

f) spaţiu destinat depozitării şi prelucrării sanitare a materialelor şi a ustensilelor de curăţenie, cu asigurarea unui lavoar cu apă rece şi caldă curentă.

(2) Cabinetul de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical de psihologie, logopedie, terapie vocală şi sociologie medicală trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de dotare minimă obligatorie, astfel:

A. Cabinetul de psihologie – psihologie clinică, consiliere psihologică, psihoterapie, psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională şi psihopedagogie specială:

a) minimum două probe de evaluare psihologică avizate care trebuie să măsoare constructe psihologice diferite, care să răspundă principiului responsabilităţii, să acopere obiectul de activitate al cabinetului de psihologie;

b) laptop;

c) imprimantă;

d) mijloace de înregistrare;

e) mobilier curent adaptat obiectului de activitate al cabinetului de psihologie”.

• Ce documente sunt necesare pentru eliberarea autorizaţiei de liberă practică pentru serviciile publice conexe actului medical de către Ministerul Sănătăţii prin DSP-uri

Conform ordinului 1992/2023, sunt necesare următoarele documente:

”Art. 5. 
Documentele necesare pentru eliberarea autorizaţiei de liberă practică pentru serviciile publice conexe actului medical pentru biochimist, biolog şi chimist în sistemul sanitar din România sunt următoarele:

a) cerere pentru emiterea autorizaţiei de liberă practică;

b) document de studii eliberat de o instituţie de învăţământ superior acreditată care atestă formarea în profesie (diplomă de licenţă sau adeverinţă de absolvire a studiilor), în copie certificată cu originalul;

c) certificat de cazier judiciar, în original, în termen;

d) certificat de sănătate fizică şi psihică tip A5, valabil 3 luni, care să includă viza medicului psihiatru şi viza medicului de medicina muncii, în original;

e) copie certificată cu originalul a actului de identitate, în termen;

f) dovada de schimbare a numelui, în cazul în care numele înscris pe documentul de studii nu mai coincide cu cel din actul de identitate, în copie certificată cu originalul;

g) avizul Ordinului Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor în Sistemul Sanitar din România;

h) adeverinţă de salariat emisă de o unitate sanitară autorizată.

Art. 6. 
Documentele necesare pentru eliberarea autorizaţiei de liberă practică pentru serviciile publice conexe actului medical pentru optician – optometrist sunt următoarele:

a) cerere pentru emiterea autorizaţiei de liberă practică;

b) document de studii eliberat de o instituţie de învăţământ superior acreditată care atestă formarea în profesie (diplomă de licenţă sau adeverinţă de absolvire a studiilor), în copie certificată cu originalul;

c) certificat de cazier judiciar, în original, în termen;

d) certificat de sănătate fizică şi psihică tip A5, valabil 3 luni, care să includă viza medicului psihiatru şi viza medicului de medicina muncii, în original;

e) copie certificată cu originalul a actului de identitate, în termen;

f) dovada de schimbare a numelui, în cazul în care numele înscris pe documentul de studii nu mai coincide cu cel din actul de identitate, în copie certificată cu originalul;

g) adeverinţă de salariat emisă de o unitate sanitară autorizată.

Art. 7. 
Documentele necesare pentru eliberarea autorizaţiei de liberă practică pentru serviciile publice conexe actului medical pentru tehnician protezare şi ortezare sunt următoarele:

a) cerere pentru emiterea autorizaţiei de liberă practică;

b) document de studii eliberat de o instituţie de învăţământ superior acreditată care atestă formarea în profesie (diplomă de licenţă sau adeverinţă de absolvire a studiilor superioare de inginer/bioinginer protezist-ortezist), în copie certificată cu originalul;

c) certificat de cazier judiciar, în original, în termen;

d) certificat de sănătate fizică şi psihică tip A5, valabil 3 luni, care să includă viza medicului psihiatru şi viza medicului de medicina muncii, în original;

e) copie certificată cu originalul a actului de identitate, în termen;

f) dovada de schimbare a numelui, în cazul în care numele înscris pe documentul de studii nu mai coincide cu cel din actul de identitate, în copie certificată cu originalul;

g) dovada obţinerii în ultimii 3 ani a cel puţin un certificat de competenţă în protezare ortopedică/certificat de perfecţionare în protezare ortopedică, cu excepţia personalului care a absolvit o unitate de învăţământ superior medical în ultimii 3 ani;

h) adeverinţă de salariat emisă de o unitate sanitară autorizată.

Art. 8. 
Documentele necesare pentru eliberarea autorizaţiei de liberă practică pentru serviciile conexe actului medical pentru audiolog şi tehnician protezare auditivă, precum şi terapeut vocal, după caz, sunt următoarele:

a) cerere pentru emiterea autorizaţiei de liberă practică;

b) document de studii eliberat de o instituţie de învăţământ superior acreditată care atestă formarea în profesie, precum: diplomă de licenţă, adeverinţă de absolvire a studiilor superioare/colegiale de inginer/bioinginer/audiolog/protezist, în copie certificată cu originalul;

c) certificat de cazier judiciar, în original, în termen;

d) certificat de sănătate fizică şi psihică tip A5, valabil 3 luni, care să includă viza medicului psihiatru şi viza medicului de medicina muncii, în original;

e) copie certificată cu originalul a actului de identitate, în termen;

f) dovada de schimbare a numelui, în cazul în care numele înscris pe documentul de studii nu mai coincide cu cel din actul de identitate, în copie certificată cu originalul;

g) dovada obţinerii în ultimii 3 ani a cel puţin un certificat de competenţă în protezare auditivă/certificat de perfecţionare în protezare auditivă, cu excepţia persoanelor care au absolvit o unitate de învăţământ superior în domeniul ingineriei medicale în ultimii 3 ani;

h) adeverinţă de salariat emisă de o unitate sanitară autorizată.

Art. 9. 
Documentele necesare pentru eliberarea autorizaţiei de liberă practică pentru serviciile publice conexe actului medical pentru fizician medical şi sociolog medical sunt următoarele:

a) cerere pentru emiterea autorizaţiei de liberă practică;

b) document de studii eliberat de o instituţie de învăţământ superior acreditată care atestă formarea în profesie (diplomă de licenţă sau adeverinţă de absolvire a studiilor), în copie certificată cu originalul;

c) certificat de cazier judiciar, în original, în termen;

d) certificat de sănătate fizică şi psihică tip A5, valabil 3 luni, care să includă viza medicului psihiatru şi viza medicului de medicina muncii, în original;

e) copie certificată cu originalul a actului de identitate, în termen;

f) dovada de schimbare a numelui, în cazul în care numele înscris pe documentul de studii nu mai coincide cu cel din actul de identitate, în copie certificată cu originalul;

g) dovada obţinerii în ultimii 3 ani a cel puţin un certificat de competenţă în profesie/certificat de perfecţionare, cu excepţia persoanelor care au absolvit unitatea de învăţământ superior de profil în ultimii 3 ani;

h) adeverinţă de salariat emisă de o unitate sanitară autorizată.

• Modelul autorizațiilor de liberă practică, al cererilor de autorizare și condițiile de îndeplinit pentru celelalte specializări medicale, aici.