Organizarea anului școlar pe module este „defectuoasă” și „nu se potrivește deloc cu ceea ce avem noi în școală”, este de părere profesorul Cătălin Ciupală: Modulele au fost introduse după ureche, după părerea mea, și nu au fost făcute studii

„Ideea de structurare modulară a anului școlar, după părerea mea, este foarte defectuoasă și nu se potrivește deloc cu ceea ce avem noi în școală”, a declarat, pentru Edupedu.ro, profesorul Cătălin Ciupală. Acesta a spus că „modulele nu sunt corelate cu unitățile de învățare”, ceea ce creează dificultăți de învățare pentru elevi. Cătălin Ciupală este profesor de matematică la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov.

• Au mai rămas 2 săptămâni până când elevii și profesorii se întorc la ore. Cursurile anului școlar 2023-2024 încep luni, 11 septembrie, potrivit calendarului oficial. Anul 2023-2024 va fi al doilea an școlar organizat pe module. Structura modulară a fost introdusă de Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educației.

Cadrul didactic a explicat de ce structura modulară a anului școlar nu se potrivește în România. Acesta a vorbit și despre impactul pe care îl au minivacanțele date de Guvern asupra învățării elevilor:

„Vă spun, din experiența anului trecut, că organizarea modulară, ca principiu, este un lucru bun, adică să ai niște vacanțe, dar modul cum este făcută, după părerea mea, a fost extrem de prost. Practic, ideea de vacanță este bună, de a avea mici pauze în învățare, dar ideea de structurare modulară a anului școlar, după părerea mea, este foarte defectuoasă și nu se potrivește deloc cu ceea ce avem noi în școală.

Sunt destul de multe argumente anti-module versus trimestre sau semestre. Am remarcat că, aproximativ la 7 săptămâni, noi avem câte o vacanță, dar noi nu ținem cont că avem vacanțe și impuse de guvern. De exemplu, noi avem vacanță în 30 noiembrie – 1 decembrie. Din câte am remarcat, am impresia că 30 noiembrie pică joia. Tot joia pică și 5 octombrie – este iarăși zi liberă, ziua învățătorului. Practic, 2 zile de joi sunt compromise.”

Profesorul a dat exemplul unui cadru didactic care are o disciplină cu o oră pe săptămână și a detaliat cum este afectată planificarea activității didactice:

„De exemplu, dacă un profesor are o materie cu 1h/săptămână și este ampla amplasată joia, profesorul respectiv, în loc să-și facă planificarea pentru 36 de săptămâni, trebuie să și-o facă pentru 30 de săptămâni. Pentru că e „Săptămâna verde”, e „Școala altfel”, sunt și celelalte 2 zile de care spuneam anterior, plus că s-ar putea să mai intervină ceva pe parcurs.”

Ciupală a menționat că modulele nu sunt corelate cu unitățile de învățare, ceea ce înseamnă că apar dificultăți în privința învățării elevilor. Acesta a adus în atenție că cei au făcut modulele „nu s-au gândit la conținuturile învățării”:

„Modulele nu sunt corelate cu unitățile de învățare. Asta e o mare, mare problemă. Vă dau un exemplu: dacă în primul modul intră două unități de învățare, lucrurile sunt în regulă, dar dacă în primul modul intră o unitate de învățare și jumătate, fragmentarea acelei unități de învățare creează dificultăți copilului în învățare. Deci, micile vacanțe sunt bune, dar fragmentarea nu este în regulă, pentru că se fragmentează unitățile de învățare. Cred că oamenii, când au făcut modulele, s-au gândit doar la module și nu s-au gândit la conținuturile învățării și unitățile de învățare din materiile de școală. Aici, după părerea mea, este o problemă, plus că noi avem puține, foarte puține săptămâni de învățat.”

Cadrul didactic a vorbit despre ce înseamnă „Școala altfel” și „Săptămâna verde” în practică. Acesta a spus că excursiile înseamnă cheltuială pentru părinți, pentru că nu sunt plătite de primării, iar copiii care nu pot merge în excursie ajung să fie stigmatizați de către ceilalți:

„Noi avem 36 de săptămâni de școală, 2 săptămâni sunt „Școala altfel” și „Săptămâna verde”. În principiu, ideea de săptămână altfel și săptămână verde este o idee bună. Există un dar. Acel dar este dat de faptul că unii părinți se cam sperie de aceste 2 săptămâni, pentru că copiii nu sunt tot timpul la școală sau merg în excursii și trebuie să scoată bani din buzunar. Excursiile nu sunt plătite de către statul român, nu sunt plătite de către primării sau alte chestii. O excursie înseamnă cheltuială pentru părinți, înseamnă cu totul altceva decât își planifică copilul.

Vă dau un exemplu: dacă eu am o excursie lungă, care ține de dimineața până seara, e fără cheltuială, da, o excursie în natură de dimineața până seara, eu, ca profesor, în timpul acela mi-am făcut 18h sau 12h. Eu, în ziua următoare, am liber. Copilul stă acasă și părintele se supără că stă copilul acasă. Ce vreau să spun este următorul lucru: modul cum facem noi săptămâna altfel și săptămâna verde este un mod, după părerea mea, defectuos, pentru că există riscuri ca să nu se țină anumite zile, elevii să nu participe la activități în anumite zile, există cutuma ca doar diriginții să se ocupe de „Școala altfel”, ceea ce este o greșeală, eu (profesor) am 20h/săptămână să stau cu elevii și încă 20h de pregătire a lecțiilor sau altceva, dar de stat cu elevii am 20h, ceea ce înseamnă 2 zile. Ceilalți profesori care nu sunt diriginți, de obicei, stau acasă, deci au o minivacanță, părinții au, de mult ori, cheltuieli, pentru că elevii merg în excursie cu școala – ideea de excursie este foarte bună, dar ar trebui să fi avut un pic grijă, sunt copii care nu-și pot permite, aceia sunt copii stigmatizați. Nu e în regulă.”

Citește articolul complet pe Edupedu.ro.