Organizația clandestină FLNC, care militează pentru independența Corsicăi, revendică 16 atacuri: Poporul corsican moare iar ucigașul este Franța

„Poporul corsican moare, dispare”, a denunțat luni, într-un comunicat de presă, FLNC (Frontul Corsican de Eliberare Națională), care a revendicat 16 atacuri împotriva unor case de vacanță, a unor întreprinderi de construcții sau a unor vehicule de poliție, relatează Le Figaro.

„Ceea ce ucide poporul corsican este Franța, sistemul economic mondial și o parte a poporului nostru care este complice la acesta”, acuză organizația clandestină, în acest document transmis către Corse Matin. Printre acești complici, textul vizează partidul autonomist al lui Gilles Simeoni, președintele executivului corsican, și „dorința sa de hegemonie”.

În fața unei Franțe a cărei atitudine „rareori a fost atât de disprețuitoare și condescendentă” față de poporul corsican și aleșii săi, FLNC se declară „extrem de pesimist” în legătură cu discuțiile anunțate cu Parisul pe marginea autonomiei și cu sosirea așteptată pe insulă, probabil la sfârșitul lunii iulie, a ministrului de interne Gérald Darmanin.

În timpul unei vizite de trei zile pe insulă, la jumătatea lunii martie, pentru a aplana tensiunile apărute în urma morții lui Yvan Colonna, militantul pro-independență condamnat la închisoare pe viață pentru participarea la asasinarea prefectului Erignac în 1998, Gérald Darmanin a oferit perspectiva „autonomiei”.

FLNC și-a reiterat luni revendicările: „recunoașterea oficială a poporului corsican”, „autonomie politică tranzitorie imediată” și autodeterminare „în termen de 5 ani”. „Lupta continuă”, insistă FLNC, precizând că nu va fi un „spectator pasiv al morții programate a poporului corsican pe pământul său”, amenințat de „colonizarea” pe care ar constitui-o cele „5.000 de sosiri în fiecare an” pe insulă.

Denunțând „betonarea” insulei, a terenurilor agricole, „un nou Eldorado economic, (de acum) inaccesibil”, sau turismul dominat acum „de grupuri franceze”, organizația clandestină își încheie textul revendicând 16 „acțiuni” care au vizat două vehicule de poliție, două companii de construcții și douăsprezece reședințe private pe întreaga insulă, inclusiv incendierea a 36 de case mobile într-un camping din Aleria.