Organizațiile internaționale care apără libertatea presei, consternate după ce ancheta privind denigrarea și furtul fotografiilor personale ale Emiliei Șercan a fost închisă brusc, la cererea Parchetului General condus de Alex Florența

Mai multe organizații europene și internaționale care apără libertatea presei se arată consternate, printr-un comunicat trimis luni, după ce ancheta privind fotografiile personale ale Emiliei Șercan și campania de denigrare a acesteia, dar și scurgerea de probe din dosar, a fost închisă brusc, la cererea Parchetului General condus de procurorul general Alex Florența.

• ”Fără să ancheteze cu atenție și până la capăt faptele, procurorul de caz decide că divulgarea probelor penale deținute de poliție și publicarea fotografiilor private furate nu constituie infracțiuni”, începe comunicatul publicat și de Active Watch.
• Comunicatul original, în engleză, aici.

Semnatarii comunicatului sunt: Institutul Internațional de Presă (IPI), ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ), Centrul European pentru Presă și Libertatea Media (ECPMF), Federația Europeană a Jurnaliștilor (EFJ), Free Press Unlimited, Fundația Daphne Caruana Galizia, OBC Transeuropa (OBCT), Reporteri fără Frontiere (RSF).

Comunicatul integral: 

Jurnaliștii și organizațiile care apără libertatea presei și-au exprimat astăzi consternarea față de decizia Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București de a închide ancheta privind campania de denigrare împotriva jurnalistei Emilia Șercan. Astfel, procurorul a pronunțat decizia extraordinară că „infracțiunile” reclamate, inclusiv publicarea fotografiilor private furate și presupusa divulgare a probelor deținute de poliție, „nu au fost prevăzute de legea penală”.

Această decizie vine la douăzeci de luni după ce Șercan a depus, în februarie 2022, o primă plângere la poliție cu privire la faptul că fotografiile sale personale fuseseră furate și postate pe site-uri pentru adulți. La câteva ore de la depunerea plângerii, probele furnizate de Șercan poliției au fost postate pe un site media din Republica Moldova, ceea ce sugerează, în mod temeinic, că cineva din poliție a scurs informațiile.

Pe 26 octombrie, în așteptarea probabilei închideri a anchetei, organizațiile semnatare au făcut apel la Procurorul General, Alex Florin Florența, cerând ca ancheta să fie menținută deschisă și transferată la o nouă echipă aflată sub coordonarea acestuia.

Scrisoarea a subliniat șirul lung de eșecuri și încălcări clare de procedură din ancheta inițială, care indicau o încercare deliberată de a submina ancheta și de a proteja autorii infracțiunilor.

Campania de denigrare împotriva Emiliei Șercan a început după ce aceasta a publicat, în ianuarie 2022, dezvăluiri că Nicolae Ciucă, actualmente președintele Senatului României, pe atunci prim-ministru, și-a plagiat teza de doctorat.

Decizia de ieri a Parchetului are un impact atât asupra Emiliei Șercan, cât și asupra tuturor jurnaliștilor români care încearcă să tragă la răspundere puterea politică.

Suntem alături de Emilia Șercan în demersul său pentru dreptate și sprijinim efortul ei de a contesta aceasta decizie nedreaptă.

Context

Jurnalista Emilia Șercan a scris, luni dimineață, despre dosarul fotografiilor personale publicate pe internet, spunând că speța a fost închisă în integralitate la cererea Parchetului General condus de procurorul Alex Florența.

• ”Nemernicia unor procurori speciali din România nu poate fi imaginată, în abstract, de un om normal. Dosarul de komprom@t a fost închis în integralitatea lui de Parchetul Curții de Apel București (PCAB) la cererea Parchetului General, instituția care anul trecut l-a scăpat pe dr. plg. Nicolae Ciucă de un verdict academic de pl@giat”, a scris jurnalista.

Aceasta a mai transmis că procuroarea Nicoleta Rotaru de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București ”a decis că niciuna dintre cele 7 infracțiuni din dosar nu există”:

”- nu există scurgerea probei din poliție, care a fost baza komprom@tului;
– nu există violarea vieții mele private (două infracțiuni);
– nu există abuz în serviciu (două infracțiuni);
– nu există fals informatic;
– nu există amenințare și șantaj
– furtul pozelor, ghinion, s-a prescris”, a mai scris Emilia Șercan.

În iulie 2023, APADOR-CH și alte 18 organizații i-au cerut procurorului general Alex Florența să acționeze în cazul Emiliei Șercan și să dispună ștergerea unor fotografii personale ale acesteia de pe site-ul unei societăți deținute de Alexandra Păcuraru, moderatoare Realitatea TV. Pozele sunt ținute pe site de peste un an. Cele 19 ONG-uri au transmis un memoriu Parchetului General, în atenția noului șef al instituției, venit în funcție la finalul lunii martie a acestui an. Memoriul integral poate fi consultat aici. 

Parchetul General ar fi cerut la finalul lunii iulie un control în cazul pozelor, a transmis Parchetul General, fără nicio altă mențiune ulterioară până în prezent.

La finalul lunii octombrie, o nouă scrisoare deschisă a fost adresată procurorului general, căruia ActiveWatch, Institutul Internațional de Presă (IPI), Reporteri fără Frontiere (RSF), Federației Europene a Jurnaliștilor (EFJ), Centrului European pentru Presă și Libertate Media (ECPMF), Free Press Unlimited (FPU), OBC Transeuropa (OBCT) și Centrului pentru Jurnalism Independent (CIJ) au condamnat ”ancheta neglijentă și plină de erori în cazul infracțiunilor comise împotriva jurnalistei Emilia Șercan”, potrivit unui comunicat de presă asumat de organizațiile menționate.

• ”La o lună după ce a dezvăluit că Nicolae Ciucă, pe atunci prim-ministru al României, și-a plagiat teza de doctorat, Emilia Șercan a descoperit că 5 fotografii personale i-au fost furate și încărcate pe 31 de site-uri pentru adulți. O probă pe care Șercan a dat-o poliției pentru a se investiga furtul fotografiilor și violarea vieții private a fost publicată on-line, la 40 de minute după ce a părăsit secția de poliție, iar ulterior a fost preluată și distribuită pe circa 80 de site-uri, în cadrul unei evidente campanii de denigrare. Există suspiciuni puternice, bazate pe date, care indică o scurgere a fotografiilor de la poliție către mass-media care le-a republicat”, se mai arată în comunicat.