Organizațiile studențești critică ”haosul” revenirii la învățământul fizic: ”A considera că toţi studenţii se pot pregăti în câteva zile pentru a-şi găsi cazare şi a veni în centrele universitare este o ruptură de realitate”

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) reclamă „haosul” şi „vacanţele forţate” provocate de Ministerul Educaţiei, arătând că mai multe universităţi sunt „puse să stabilească perioade de «tranziţie» (a se citi vacanţă) neproductive”. „A considera că toţi studenţii se pot pregăti în câteva zile pentru a-şi găsi cazare (eventual să şi identifice proprietari care vor încheia contracte de închiriere pentru 3 luni) şi a veni în centrele universitare este o ruptură de realitate”, consideră ANOSR.

„Mai multe universităţi au intrat în vacanţă forţată, în mijlocul semestrului II, pentru că Ministerul Educaţiei refuză să admită propria greşeală! Pe lângă abordarea absolut nerezonabilă, vorbim de o bulversare a procesului educaţional pe care Ministerul ar trebui să îl protejeze. A considera că toţi studenţii se pot pregăti în câteva zile pentru a-şi găsi cazare (eventual să şi identifice proprietari care vor încheia contracte de închiriere pentru 3 luni) şi a veni în centrele universitare este o ruptură de realitate. Forţaţe fiind de acţiunile ministerului, universităţile sunt puse să stabilească asemenea perioade de „tranziţie” (a se citi vacanţă) neproductive”, afirmă reprezentanţii ANOSR, joi, într-o postare pe Facebook.

Ei arată că argumentele prezentate de Minister pot fi uşor combătute.

„Se invocă anumite prevederi legale, ignorându-se prevederile OUG 99/2021 şi afirmându-se că nu ar exista o soluţie adecvată. FALS – Şi dacă am admite că OUG 99/2021 nu ar fi aplicabil, Ministerul are la dispoziţie instrumentul ordonanţei de urgenţă. Dacă în alte cazuri urgenţa unor OUG-uri propuse de Ministerul Educaţiei nu poate fi identificată în ciuda oricăror eforturi, în acest caz vorbim de o situaţie excepţională şi care reclamă norme tranzitorii, având în vedere ridicarea stării de alertă şi bulversarea întregului sistem de Minister, care îşi consideră propriile norme inaplicabile”, susţin reprezentanţii studenţilor.

Ei mai afirmă că „viziunea dihotomică fizic = bun şi online = rău este profund greşită, dăunând digitalizării sectorului educaţional”.

„Concomitent, argumentele care vorbesc de necesitatea acreditării de ARACIS sunt, din nou, FALSE. Nu este necesară o acreditare pentru ca pentru încă cel mult 2-3 luni, în mod excepţional, să existe posibilitatea continuării activităţii în online, aşa cum s-a putut pentru mai bine de 2 ani fără vreo acreditare specială din partea ARACIS”, arată ANOSR.

Conform sursei citate, sunt false şi afirmaţiile conform cărora studenţii ar milita pentru o educaţie permanent în online.

„Experienţa studenţească autentică în campus, dorinţa de a vedea/cunoaşte colegii şi aspectele pozitive ale învăţământului fizic sunt aşteptate de studenţi. Dar acestea nu se confundă şi nu justifică măsuri haotice, de pe o zi pe alta, care prejudiciază studenţii, cum ar fi interdicţia generală de a continua, în cazuri motivate, activitatea în mediul online. (nu vom repeta a treia oară argumentele de fond evidente şi necombătute)”, susţin reprezentanţii studenţilor.

Ei arată însă că „a ne întoarce brusc la învăţământ exclusiv fizic pentru că ar fi din capul locului mai bun decât orice activitate online ar înseamna că nu am învăţat ce trebuia din perioada pandemiei”, întrucât digitalizarea este în prim-plan atât la nivel societal în general, cât şi în privinţa priorităţilor Uniunii Europene în materia educaţiei. Acest lucru nu presupune negarea prevalenţei învăţământului fizic pentru forma cu frecvenţă, ci îmbinarea adecvată şi eficientă a celor două medii.

„Nu trebuie căzut în capcana argumentului pe care unii încearcă să îl construiască de tipul „cine nu vrea fizic de mâine nu susţine învăţământul fizic şi implicit avantajele lui”. Învăţământul faţă-în-faţă are avantaje indubitabile şi poate reprezenta singura variantă viabilă pentru o bună parte din situaţiile aferente acestui semestru. Dar, la fel de bine pentru unele cazuri, avantajele ca în semestrul II al anului universitar 2021-2022 să existe o perioadă mai lungă de tranziţie (care să fie tranziţie, nu vacanţă fortaţă) sau continuarea semestrului II în modul online nu pot fi negate, în ciuda eforturilor. Răpirea posibilităţii universităţilor de a alege opţiunea viabilă este profund neproductivă”, spun cei de la ANOSR.

Reprezentanţii studenţilor consideră „profund dezolant” faptul că se consideră că aceste decizii pot fi luate fără o minimă consultare a studenţilor.

„Vorbind cu diferiţi membri ai comunităţii universitare din România, de la studenţi la cadre didactice sau persoane din management, eşecul găsirii unei explicaţii pentru poziţia ministerului persistă. Singurele argumente ale Ministerului aduse în favoarea schimbării bruşte la mediul online sunt pur formale şi tehnice şi se pot rezolva într-o manieră rapidă de Minister, dacă doreşte. Încă aşteptăm ca Ministerul să admită necesitatea modificării poziţiei sale şi să aplice OUG 99/2021”, încheie ANOSR.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a afirmat că înţelege dificultăţile de organizare pentru universităţi, nevoite să revină la cursuri în format fizic, şi nevoia de schimbare a orarelor care au fost concepute pentru predare online, precizând că a creat posibilitatea, atât cât permite legea, existenţei unei zone tampon la decizia fiecărei universităţi.

El a transmis că este nevoie ca în Legea Educaţiei Naţionale să fie prevăzută o formă de învăţământ hibrid.

“Am susţinut şi voi susţine importanţa digitalizării procesului de educaţie, atrăgând atenţia, în acelaşi timp, asupra nevoii de adaptare a legislaţiei. Este nevoie ca în Legea Educaţiei Naţionale să prevedem o formă de învăţământ hibrid care să poată să pună în valoare competenţele digitale achiziţionate atât de profesori, cât şi de elevi şi de studenţi. Odată ce acest lucru se va întâmpla, va fi nevoie de standarde de evaluare din partea Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii. Mai exact, ARACIS face evaluări la fiecare cinci ani. Prin aceste evaluări urmăreşte trei lucruri principale: competenţa cadrelor didactice de a preda în acest sistem, competenţă care trebuie să fie certificată, mai apoi existenţa infrastructurii fizice şi infrastructurii de IT şi mai avem procedurile. În momentul în care ARACIS certifică această formare în sistem hibrid înseamnă că universităţilor româneşti vor putea beneficia de avantajele digitalizării”, a menţionat Sorin Cîmpeanu.

sursa: News.ro, sursa foto: Pexels