G4Media.ro

„Oscarurile științei”: Cercetătorii care au creat tehnologiile ce au stat la baza…

Sursa foto: penntoday.upenn.edu

„Oscarurile științei”: Cercetătorii care au creat tehnologiile ce au stat la baza inventării vaccinurilor anti-COVID pe bază de ARN mesager au câștigat majoritatea Premiilor Breakthrough din acest an

Cercetătorii care au creat tehnologiile ce au stat la baza inventării vaccinurilor anti-COVID pe bază de ARN mesager au câștigat majoritatea Premiilor Breakthrough din acest an.

Susținute de șefi din Silicon Valley, precum Mark Zuckerberg, Sergey Brin și Yuri Milner, premiile Fundației Breakthrough se doresc a fi „Oscarurile științei” și, în general, câștigătorii sunt invitați la o ceremonie strălucitoare, în California, însă evenimentul din acest an a fost amânat până în 2022 din cauza pandemiei.

Premiile celei de a zecea ediții totalizează 15,75 milioane USD. Distincțiile se acordă pentru descoperiri inovatoare realizate în domeniile Fizică Fundamentală, Ştiinţele Vieţii şi Matematică.

Potrivit unui comunicat al fundației, la categoria Științele Vieții, printre laureați se numără biochimistul Katalin Karikó, de la Biontech și Universitatea Pennsylvania, și imunologul Drew Weissman, de la aceeași universitate.

Cei doi cercetători au lucrat împreună, în anii 1990, pentru a revolva problema răspunsului imun la ARN mesager – utilizarea modificărilor nucleozide pentru a obține ARNm în interiorul celulelor umane fără a declanșa sistemul de apărare al organismului. În ciuda respingerii unanime la acel moment a acestei ipoteze, Katalin Karikó și Drew Weissman și-au continuat cercetările și au descoperit cum să producă ARN mesager astfel încât acesta să indice celulelor cum să facă proteine specifice. Descoperirile lor au stat la baza dezvoltării vaccinurilor produse de Pfizer/BioNTech și Moderna împotriva maladiei COVID-19.

Între laureți se află și cercetătorii Shankar Balasubramanian şi David Klenerman de la Universitatea Cambridge şi Pascal Mayer (Alphanosos), ale căror descoperiri sunt, de asemenea, esențiale în contextul pandemiei de COVID-19.

„Identificarea și caracterizarea aproape imediată a virusului, dezvoltarea rapidă a vaccinurilor și monitorizarea în timp real a noilor variante genetice ar fi fost imposibile fără tehnologiile de secvențiere de următoare generație inventate de Shankar Balasubramanian, David Klenerman și Pascal Mayer. Înainte de invențiile lor, re-secvențierea unui genom uman complet putea dura multe luni și costa milioane de dolari; astăzi, se poate face în decurs de o zi, la costul a aproximativ 600 USD. Acest lucru a dus la o revoluție în biologie, permițând evidențierea unei diversități genetice nebănuite, cu implicații majore, de la biologia celulară și a microbiomului la ecologie, medicină legală și medicină personalizată”, se arată în comunicat.

Jeffery W. Kelly, de la Scripps Research Institute, este laureat tot la categoria Științe ale Vieții, pentru elucidarea bazei moleculare a bolilor neurodegenerative și transtiretinei cardiace și pentru dezvoltarea tafamidis, un medicament care încetinește progresia acestora.

Lista tuturor laureaților poate fi consultată aici.

Foto: Drew Weissman, Katalin Kariko / sursa: penntoday.upenn.edu

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

5 comentarii

  1. De ce n-au luat Nobelul? Poate pt ca ni se livrează doar partea taberei NWO! Ceilalți oameni de știință care chiar au luat premiul Nobel sunt interzisi pe social media si se refuză cu obstinație dezbaterea publică având taberele pro si contra face to face!

    • Inteleg ca esti din tabara laureatilor premiului Nobel? Oare la ce categorie ca la postari inepte inca nu se da Si cum ar arata dezbaterea „stiintifica” intre un cercetator ce a lucrat 10 ani la vaccin si Sosoaca?

    • Ești din tabăra lui Stalin. Tu ai postat o ineptie

  2. Kariko Katalin, biochimistul maghiar plecat de la Universitatea din Szeged in SUA, vicepresedinte BionTech(producatorul vaccinului Pfizer), a primit Distinctia Szechenyi dar si Distinctia pentru Demnitatea Umana, scrie portalul liberal Index, citat de multe ori de catre g4media:
    https://index.hu/belfold/2021/05/07/kariko-katalin-kituntetes-emberi-meltosag-tanacsa/

    Are sanse sa fie urmatorul laureat maghiar cu Premiul Nobel.

  3. Daca pot pacali celulele sa producă anticorpi (proteine), de ce nu pot pacali celulele sa producă insulina (proteina hormon) sau alte proteine necesare celor cu diferite deficiențe metabolice?

    De asemenea, exista anticorpi care lupta cu diferite forme de cancer (in aceste cazuri se folosește imunoterapia pe langa chimio- si/sau radioterapie). Aceeași întrebare: de ce nu se induce sinteza acestor anticorpi utili folosind această tehnologie?