Ostilitate fățișă a Ungariei: Guvernul Orban a încercat să deraieze proiectul exploatării gazelor din Marea Neagră în folosul Rusiei

Guvernul Viktor Orban, calul troian al Rusiei în UE, a dus în ultimele zile un atac concertat la adresa României, cu declarații provocatoare care au încercat să deraieze proiectul exploatării de gaze din Marea Neagră. Nu este primul semn de ostilitate: Budapesta a încercat încă din 2016 să pună bețe în roate unui proiect care ar aduce atingere intereselor Kremlinului, aliatul politic al guvernului maghiar.

Atacurile publice, dar și jocurile de culise ale Budapestei au avut loc pe fondul slăbiciunii statului român, care amână de luni bune o decizie finală în proiectul legii offshore, vital pentru demararea extracției de gaze naturale. Guvernul maghiar a vrut să submineze discuțiile de ultim moment dintre coaliția de guvernare, guvern și industria de profil.

Două declarații fără precedent din acastă săptămână au produs uimire în România.

Miercuri, șeful FGSZ (compania maghiară de stat care transportă gazele), Kristof Terhes, a lansat chiar de la București mesaje provocatoare (sursa: HotNews.ro). Terhes a spus că gazele din Marea Neagră vor ajunge în Ungaria, iar de acolo în Slovacia și indirect către Austria, ceea ce ar însemna că Ungaria devine de facto centru de distribuție pentru gazele din România. Tot oficialul maghiar a mai spus că România nu are industrie pentru a consuma gazele produse, ceea ce înseamnă că trebuie să vândă Ungariei gazul. De reținut că mesajele au fost transmise ostentativ chiar de la București, la o conferință de presă despre care oficialii români nu fuseseră informați.

Au urmat acuzele aduse de ministrul maghiar de Externe, Péter Szijjártó, care a acuzat România că ar fi încălcat acorduri bilaterale în Energie și a cerut ”presiune internațională” pentru începerea exploatării gazelor din Marea Neagră. De reținut că mesajul a fost îndreptat special spre opinia publică din România: Szijjártó a dat telefonic declarații pentru agenția maghiară de stat MTI, care le-a tradus în limba română, pentru a fi ușor preluate de presa de la București.

Însuși Viktor Orban a transmis în urmă cu trei luni mesaje similare. În februarie, premierul Ungariei spunea în declarații publice că Ungaria urma să semneze un acord care îi va permite să importe anual 4 miliarde de metri cubi de gaze naturale din România pentru următorii 15 ani. Era un exemplu clasic de fake news: acordul de care vorbea Orban era pentru utilizarea gazoductului BRUA, nu pentru cumpărarea gazelor din România.

Toate cele trei declarații au însă un scop comun: să inducă publicului din România ideea că resursele românești vor fi vândute în străinătate, iar Bucureștiul va rămâne fără nici un beneficiu de pe urma masivelor rezerve de gaze. Guvernul maghiar, ajutat de câțiva idioți utili de la București și de câteva voci interesate, vrea să radicalizeze publicul, să provoace el însuși o creștere a naționalismului economic. Momentele alese nu sunt întâmplătoare: exact în momentul în care negocierea legii offshore e pe ultima sută de metri.

”Este evident că atât declarația directorului FGSZ, cât și a ministrului maghiar de externe, sunt continuarea unui scenariu pus la cale la Budapesta, tocmai pentru a bloca exploatarea gazelor din Marea Neagră. Ambele declarații provocatoare, mizează pe o reacție naționalistă a noastră, care să ducă la un răspuns ce ar amâna exploatarea gazelor din Marea Neagra. Cum să ne cumpere ungurii gazele noastre? Ei ne jignesc și noi le dăm gaze? Așa se gândesc oficialii maghiari că vom reacționa noi”, a scris pe blogul personal deputatul liberal Virgil Popescu, membru în Comisia de Industrii din Camera Deputaților, adică exact locul în care se duc ultimele negocieri pe legea offshore.

Mișcarea Ungariei nu a avut loc doar la vedere. Sursele G4Media.ro arată că lobby-ul maghiar s-a intensificat la Washington, dar și la Bruxelles, unde încearcă să obțină condamnări publice pentru modul în care România își gestionează piața energetică.

Problema guvernului Orban este însă lipsa de credibilitate. Ultimii ani arată o obediență și o dependență totală ale guvernului de la Budapesta față de Rusia, precum și un lung istoric de sabotare a unor proiecte care ar duce la reducerea dependenței de gazul rusesc.

În 2012, Ungaria a fost prima țară care a ieșit din Nabucco, un proiect (eșuat între timp) care ar fi adus gaz caspic în UE.

În aceiași ani, Guvernul maghiar – sub amenințarea naționalizării – a cumpărat prin intermediul firmelor de stat companiile private străine din domeniul înmagazinării și furnizării de gaze naturale, controlând astfel tot lanțul, de la producție, import, transport, distribuție și furnizare. O piață închisă, opacă, complet controlată de Viktor Orban și grupul de afaceriști din jurul său.

În 2016, Ungaria a fost țara care a depus o sesizare la Comisia Europeană privind o prezumtivă încălcare a regulilor competiției în România. Au urmat inspecții ale Direcției Generale Competiție la Transgaz, Romgaz și Petrom, exact când România se pregătea să semneze contractul cu Comisia pentru prima tranșă de finanțare a conductei BRUA.

În 2017, un nou gest ostil al Ungariei: din senin a anunțat că nu vrea să mai parcurgă ultima fază a proiectului BRUA, adică faza care ar fi dus gazele românești spre Occident. Nimic nu putea să bucure mai mult Moscova decât sabotarea acestui proiect european, unul dintre puținele care aveau potențialul real de a reduce dependența UE de gazele rusești, cu ajutorul rezervelor uriașe din Marea Neagră.

Vorbim despre un guvern maghiar care face jocurile Rusiei în UE, având colaborări extrem de strânse cu Kremlinul în energie. Are un contract preferențial cu Gazprom, va extinde o centrală nucleară cu expertiză și finanțare din Rusia, mogulii ruși controlează părți importante din marile companii maghiare de stat (MOL, Otp Bank) și din cele private din energie.

Pe acest fond de ostilitate fățișă din Ungaria se duc ultimele negocieri pentru legea offshore. Iar ieri, pentru a contracara eventualele pusee naționaliste alimentate de declarațiile oficialilor maghiari, o delegație guvernamentală și industria au convenit să pună în lege condiția ca minimum 30% din producție să rămână în România. Dacă legea va fi votată de Parlament în sesiunea extraordinară și firmele vor avea avea undă verde pentru producție, va fi o lovitură reală pentru Rusia și proxy-ul său politic din UE, Ungaria.