Otomanism și visul unei „Turcii Mari”: explicații pentru deschiderea partidului controlat de Erdogan către liderul kurzilor

Deschiderea partidelor de guvernare AKP-MHP din Turcia față de Abdullah Öcalan, liderul kurd al partidului PKK, aflat în închisoare sub acuzații de terorism, are doi piloni, explică publicația turcă Cumhuriyet, citată de Rador.

Pilonul extern include obiectivul „extinderii Turciei cu kurzii din Irak și din Siria”. Iar pilonul intern urmărește să îi asigure președintelui Erdoğan, printr-o nouă constituție, „președinția eternă”.

Ultimele zile au adus o serie de contacte între reprezentanții partidului președintelui Erdogan și Ocalan, o mișcare surprinzătoare după decenii în care PKK a fost considerat grupare teroristă de puterea de la Angaka.

„Înmatriculările” pe care le face la Alep, Kirkuk, Mosul guvernul turc, care consideră tratatul de la Lausanne drept o înfrângere, are legătură cu obiectivul AKP de a „stabili o sub-ordine regională în cadrul ordinii globale a SUA”. Concret, prin neo-otomanism, ei doresc să creeze o „mare Turcie” cu centrul la Istanbul. 

Obiectivul puterii este „Turcia Mare”

Sintagme folosite recent de guvern, precum „Turcia este mai mare decât Turcia”, „Dacă Primul Război Mondial s-ar fi terminat altfel, Alepul și Damascul ar fi fost ale noastre”, „Spațiul nostru geografic de suflet”, „Putem fi protectorul oricui dorește”, reflectă obiectivul „Turciei Mari” dintr-o perspectivă neo-otomanistă.

Pentru a avea o perspectivă de ansamblu, trebuie să amintim și alte declarații:

Erdoğan a spus că „s-ar putea trece la sistemul de provincii”. Abdullah Gül, unul dintre miniștrii de Externe ai lui Erdoğan, a declarat că „nordul Irakului este hinterlandul nostru”, în timp ce Ahmet Davutoğlu, un alt ministru de Externe, a susținut „integrarea cu nordul Irakului”.

Un fost șef al Statului Major General al lui Erdoğan, generalul în retragere Hilmi Özkök, a încercat să dilueze ideea de stat național: „Multe țări și-au găsit propriile soluții pentru a denumi statul. De exemplu, îl numesc otoman sau american. În general, țările multietnice au ezitat să dea referințe etnice. Este chiar posibil să întâlnim țări care au împrumutat regi de la alte națiuni pentru a fi neutre. Dar toate acestea au găsit o soluție într-un fel sau altul. Și noi ar trebui să găsim o soluție.”

Indicații despre otomanism din partea lui Ahmet Türk

Ahmet Türk, șeful delegației partidului DEM (prokurd – n.red.), care l-a vizitat în închisoarea din İmralı pe liderul PKK Abdullah Öcalan, a acordat un interviu ziarului Nefes în care s-a referit la obiectivul „otomanismului” și al „Turciei Mari”. „Am mers în Irak, am mers în Siria. Privirile tuturor kurzilor se îndreaptă spre Turcia. Încă din vremea Imperiului Otoman și până în prezent, ei continuă să se considere o parte a Turciei. Kurzii nu pot trăi o viață justă și liberă decât alături de turci. Ei nu au alte șanse”.

Cu siguranță e plăcut auzului când Ahmet Türk spune că „Doar alături de turci, kurzii din Irak și din Siria pot avea o viață justă”. Dar din perspectiva Irakului și a Siriei, asta înseamnă separatism.

Mai periculos este următorul aspect: Ce se va întâmpla dacă „Turcia extinsă cu kurzii din Irak și din Siria” va dori să se extindă și cu kurzii din Iran? Nu ar izbucni un război turco-persan, exact cum își doresc Statele Unite?

Dar ce se va întâmpla dacă „Turcia extinsă cu kurzii din Irak și din Siria” se va îndrepta către un Kurdistan separat, condus de kurzii din Turcia? O Turcie extinsă ar deveni o Turcie destrămată.

Uniunea Asiei Occidentale

Prin urmare, o poziție corectă din punct de vedere istoric ar fi următoarea: În loc să creăm o „Turcie Mare” cu kurzii din Irak și din Siria, mai bine să vizăm o uniune a Asiei Occidentale. Această uniune regională a Turciei, Iranului, Irakului și Siriei ar fi adevărata garanție a unei „vieți juste” pentru kurzi.

Utilizarea kurzilor în războaie prin intermediar îi va purta nu doar pe kurzi, ci și pe turci, persani și arabi spre războaie de lungă durată. Dimpotrivă, în numele unei mari păci și al adevăratei libertăți a popoarelor, prezența kurdă din cele patru țări trebuie privită ca o oportunitate de facilitare a creării unei Uniuni a Asiei Occidentale.

Sursa: CUMHURIYET / Rador Radio România / Traducerea: Florin Matei