G4Media.ro

(P) Cum ne ținem părinții pe pământ, nu în gând, după accidente…

Sursa Foto: Spitalul Sfântu Sava

(P) Cum ne ținem părinții pe pământ, nu în gând, după accidente sau maladii grave

Câtă vreme avem părinți, ”pe pământ, nu în gând”, indiferent de vârsta lor sau a noastră, rămânem copii. Ei sunt legătura cea mai de preț pe care o avem cu Dumnezeu. Din nefericire, o simțim acut atunci când, din cauze pe care niciodată nu ni le dorim, dar care, totuși, se petrec, părinții noștri ajung neputincioși, dependenți de cineva pentru fiecare activitate aparent banală, dar care devine chinuitoare pentru ei.

Accidente cardio-vasculare, accidente casnice sau accidente rutiere, evoluții rapide sau lente, ale unor maladii grave, ne aduc în situații disperate, asemenea unui copil mic care se teme să rămână singur. Încep căutările, întrebările, căutarea de soluții urgente. Cum ne salvăm părinții? Cum să le creăm o stare mai bună? Cum să-i ținem mai mult pe pământ, nu în gând?

Să-i ducem în spitale în care riscă să se contamineze cu bacterii fatale? Nu! În locuri în care sunt ”tratați” ca niște saci, de personal lipsit de empatie, rece și adesea nervos, din nu știm ce motive, dar care sigur nu trebuie să se răsfrângă asupra pacienților și așa speriați de viitorul necunoscut? Nu, categoric! Să-i lăsăm în casa în care au trăit și în care se simt bine, aducându-le o persoană care să stea permanent lângă ei? Ar putea fi o variantă.

Totuși, de cele mai multe ori, nu găsim o persoană care să fie și empatică, și pregătită astfel încât să recupereze medical pacientul, și care să dorească să fie permanent în preajma bolnavului. Recuperarea medicală la domiciliu este improprie și nu dă rezultate, oricâtă bunăvoință am avea. Pe de altă parte, părintele imobilizat la pat se simte o povară pentru copii și ajunge să-și dorească moartea.

Ieșirea din aceste dileme o reprezintă recuperarea medicală profesională, realizată continuu, pe perioade de câteva săptămâni, în funcție de specificul fiecărei patologii. Recuperarea medicală cu internare, în condiții de cazare de patru stele, realizată de o echipă de kinetoterapeuți și fizioterapeuți, asistată de medici specialiști, cu rezultate remarcabile, din chiar primele zile de tratament, se realizează deja de trei ani la Spitalul Sfântul Sava din Pantelimon.

Aici sunt 30 de fizioterapeuți și kinetoterapeuți, care lucrează individual cu fiecare pacient, de mai multe ori pe zi, folosind tehnici speciale și utilizând peste 70 de echipamente speciale, de ultimă generație, unele fiind unice în țară. Empatia și grija față de bolnavi reprezintă condiții obligatorii în acest spital, înființat de un psiholog care a înțeles rolul pe care îl joacă psihicul în refacerea mobilității fizice.

Sursa Foto: Spitalul Sfantul Sava

”Am făcut recuperare acasă, cum am putut. Am o săptămână de când am venit la Spitalul Sfântul Sava și deja prin aripi. Am venit mergând susținută de copii, iar acum merg singură. Vreau să alerg, să merg și pe bicicletă după ce plec de aici” – spune o pacientă a Spitalului Sfântul Sava, care a găsit acest centru de recuperare medicală căutând informații pe internet.

”Am găsit recenzii foarte bune, dar acum îmi explic de ce acele recenzii erau foarte bune. E o echipă extraordinară de tineri profesioniști și foarte empatici. Eu n-am văzut copii care să iubească bătrânii, așa cum o fac ei: îi mângâie, le vorbesc foarte frumos. Bătrânii, știți cum sunt, mai cu dureri, mai cu probleme, mai nervoși, dar ei sunt niște tineri extraordinari toți, dar toată echipa, nu numai terapeuții, ci tot personalul din acest complex.”

Acest spital, cu internare în condițiile unui hotel de 4* și cu servicii de 5* în recuperarea unor pacienți cărora nimeni nu le mai dă șanse există cu adevărat. Poate fi vizitat virtual la această adresă https://spitalulsfantulsava.ro/ sau puteți vorbi direct cu administratorul lui, psihologul Alina Ion, la numerele de telefon 0724.021.090 | 0724.338.881.

#recuperare medicala #kinetoterapie #fizioterapie #recuperare respiratorie #recuperare post AVC #pareza

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

1 comentariu

  1. pierduti
    asta suntem
    cand ai parintele bolnav, tot ce stiai despre boli dispare
    ramane capul ALB
    e 9 seara. ai asteptat poate ca va trece.
    nu a trecut. suni la 112. spun ca nu se poate deplasa asta pt ei, sa stie ca trebuie dus parinetel meu cumva din apartament, in salvare, daca va fi cazul..(ma gandeam ca poate medicul va gace ceva..o minune si nu mai mergem la spital)
    ajunge cu sunetul acela infernal pe care nici azi nu-l inteleg , ditamai masina cu scara, de pompieri.
    e 11 noaptea. lumea se trezeste de zgomot. vin 3 persoane de gen masculin. unul are un soi de servietuta. ma intreaba ce are bolnavul. ma uit tampa la el. zice:EU pot sa ii iau tensiunea. zic: nu sunteti medic? zice: pai trebuia sa spuneti ca doriti medic. zic. imi cer scuze, nu am stiut. zice. pai sa-l internam. UNDE DORITI? parca ar fi un ospatar la Lido cel vechi cand te intrebau cum vrei friptura, in sange sau mai bine facuta!
    zambesc tamp si zic Municipal..e mai aproape de casa.., gandesc cu putinul CAP pe care-l mai am la ora aia..
    bine, zice. veniti acolo la urgenta. e 11 noaptea. pleaca cu TATA carandu-l pe un scaun. de ce au venit cu ditamai zgomotul si masina? iau un taxi si ajung …plin ochi la urgenta ..in sfarsit pe la 3 noaptea este internat la cardiologie.
    intr-una din zilele internarii , in drum spre servici, trec pe la TATA dimineata, cuminte EL in pat, pampersul vechi sub pat, golesc, asez, curat, il intreb ce tensiune ti-au gasit. pai nu mi-au luat-o. intreb o asistenta. raspunsul PRIMIT: DOMNUL nu a solicitat sa i se ia tensiunea sau pulsul.
    SUNT MUTA.IDIOATA.CREDEAM CA INTR-O SECTIE DE CARDIOLOGIE E NORMAL SA TI SE IA MACAR TENSIUNEA SI PULSUL.
    (sef de sectie era atunci d-nul dr.de la liberali care a fost si ministru al sanatatii candva., NU E EL DE VINA, DAR ..)
    oricum nu conteaza. intamplarea este din 2014.
    INTRE TIMP TATA A PLECAT.
    NU CRED CA „SITUATIUNEA” S-A SCHIMBAT IN SPITAL. OAMENII AU RAMAS ACEEASI ACOLO, IN MARE PARTE.
    DE ASTA NU CRED CA S-A SCHIMBAT CEVA. COMPORTAMENTELE SUNT CELE DOBANDITE IN ANII DIN SCOLI DE TOT FELUL, IN FAMILIE, IN EDUCATIA PRIMITA.
    NU CRED CA S-AU FACUT INSTRUIRI DIN FONDURI/PROIECTE EUROPENE, PE TEME CARE SA SCHIMBE CEVA IN COMPORTAMENTUL CELOR CE AU IN GRIJA PACIENTUL DE CAND INTRA PE POARTA SPITALULUI SI PANA CAND ….EVENTUAL APUCA SA IASA PE DOUA PICIOARE.
    GROAZA MA STAPANESTE. SA NU AJUNG IN SPITAL. SA SE INTAMPLE ORICE. DAR NUMAI ACOLO NU TREBUIE SA AJUNG..EM…