(P) Klaus Iohannis, un președinte respectat la nivel internațional. CE își propune pentru următorii 5 ani

În primul său mandat de președinte, Klaus Iohannis a făcut ca România să fie apreciată și respectată în UE și NATO, în pofida atacurilor PSD împotriva statului de drept. În al doilea mandat, Klaus Iohannis își propune să păstreze linia pro-occidentală a politicii externe. 

În primul mandat la Cotroceni, președintele Klaus Iohannis și-a jucat, la cel mai înalt nivel, rolul său constituțional de reprezentant al statului român și de șef al politicii externe.

Avem un rol mai important în NATO, prezența militară americană pe teritoriul României a crescut, iar, în timpul mandatului lui Klaus Iohannis, baza militară de la Deveselu a devenit operațională.  La inițiativa președintelui Iohannis, partidele politice au semnat Pactul pentru Apărare, care prevede alocarea a minimum 2% din produsul intern brut pentru sectorul apărării pe o durată de zece ani de zile.

Președintele României este un susţinător ferm al Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, întărirea și extinderea acestuia fiind una dintre cele mai importante priorităţi ale mandatului. Acest fapt a fost recunoscut inclusiv cu prilejul vizitelor președintelui României la Washington, fiind singurul președinte român primit la Casa Albă de două ori pe perioada aceluiași mandat de către președintele SUA.

Klaus Iohannis este un președinte respectat și la nivel european, dacă este să ne referim doar la primirile călduroase pe care i le-a rezervat cancelarul Germaniei, Angela Merkel, sau la vizita la București a președintelui Franței, Emmanuel Macron.

Relația cu UE

La Summitul UE de la Sibiu, Iohannis a adus Europa în România la cea mai importantă reuniune de șefi de stat și de guvern din UE. Desfășurat în contextul deţinerii de România a Președinţiei la Consiliul Uniunii Europene, Summitul de la Sibiu constituie un moment semnificativ în procesul de reflecţie asupra viitorului Europei. Cu acest prilej, a fost adoptată Declaraţia de la Sibiu, prin care 27 de șefi de stat și guvern ai statelor membre ale Uniunii Europene s-au angajat să acţioneze pentru o Uniune sigură, puternică, prosperă și unită.

În acest fel, Klaus Iohannis a reușit să aducă România la masa deciziilor, în contextul în care Guvernul PSD a devenit izolat pe plan extern, fiind criticat de oficialii europeni pentru asaltul împotriva justiției. Atunci când PSD a încercat să schimbe legislația penală peste noapte sau când a adoptat măsuri care mergeau în direcția opusă recomandărilor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, partenerii noștri europeni au văzut în președintele Iohannis singurul garant al statului de drept și al justiției independente în România.

Șeful statului a obținut semnăturile mai multor lideri politici pe un acord pentru respectarea parcursului european al României prin respectarea principiilor și valorilor statului de drept.

O altă direcție de acțiune a fost relația cu românii de peste Prut. Președintele Klaus Iohannis a fost un avocat al Republicii Moldova la nivelul UE. Președinția a susținut transferul pașnic de putere care a avut loc la Chișinău pe 14 iunie și guvernul Maia Sandu. Mai mult, la inițiativa Președintelui, s-au creat grupuri de experți din cele două guverne pentru a se acorda toată asistența cerută de Chișinău.

Obiective pentru al doilea mandat

În al doilea mandat, Klaus Iohannis vrea să păstreze direcția pro-occidentală și să consolideze realizările din primul mandat. Potrivit programului ”Împreună pentru România normală” cei trei piloni care stau la baza politicii externe a ţării noastre au fost și rămân întărirea şi extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cu SUA, creşterea rolului şi efortului României în UE, respectiv în NATO.

Un capitol important este cel dedicat relației cu Uniunea Europeană. Aderarea la Zona Euro, cât mai curând posibil, este un obiectiv naţional fundamental și un pas esenţial, atât pentru consolidarea economică a ţării, cât și pentru întărirea rolului României la nivelul european. Aderarea rapidă a României la Spaţiul Schengen este un alt obiectiv esenţial, care va contribui la consolidarea securităţii pentru întregul spaţiu de liberă circulaţie din Uniune. Klaus Iohannis susţine, totodată, încheierea convingătoare a angajamentelor asumate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare în domeniul justiţiei și luptei împotriva corupţiei, pe baza unor progrese reale în ceea ce privește independenţa și eficienţa sistemului judiciar românesc.

Creșterea importanţei și a rolului României în procesul decizional la nivel european înseamnă aprofundarea integrării europene în beneficiul cetățenilor. Un alt obiectiv este creșterea ratei de absorbție și utilizarea eficientă a fondurilor UE astfel încât România şi cetăţenii săi să poată beneficia pe deplin de avantajele statutului de stat membru UE.

În ceea ce privește relația cu SUA și NATO, președintele Klaus Iohannis vorbește despre creșterea prezenţei militare americane în România, ca garanţie de securitate complementară NATO. O altă țintă este întărirea rolului şi capabilităţilor Alianţei în domeniul apărării colective şi descurajării ameninţărilor venite dinspre Est. Este vizată și întărirea parteneriatului NATO–UE deoarece securitatea UE, în sens larg, depinde de cea a SUA și reciproc, formând o comunitate unică de securitate transatlantică.

Programul menționează și dezvoltarea și adâncirea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, pe baza comunităţii unice de limbă, identitate, istorie și cultură. Sprijinirea parcursului european al Chișinăului se va face  prin consolidarea instituţiilor democratice, proiecte bilaterale de interconectare strategică și alte măsuri cu beneficii directe pentru cetăţenii Republicii Moldova.