Pactul Ecologic European, demers politic pe lângă Comisia Europeană pentru finanțarea proiectului de decarbonizare a Deltei Dunării: PORTnetZERO

Proiectul pan-european PORTnetZERO ce propune decarbonizarea Deltei Dunării, ca parte din implementarea Pactului Ecologic European (Green Deal), depune eforturi pentru a obţine finanţare din partea Comisiei Europene, în condiţiile în care există o avalanşă de propuneri pe subiectele aeroporturi şi porturi verzi, cu consorţii renumite la nivel european determinate să intre într-o competiţie feroce pentru a fi selectate, caz în care primesc până la 25 milioane de euro pentru o perioadă de 4-5 ani.

Propunerea de proiect în cauză a fost depusă în Aria 5 (Transport Sustenabil) a programului Orizont 2020, cel mai amplu program de cercetare şi inovare derulat de Uniunea Europeană, şi este pe primul loc pe ”lista de rezervă” privind finanţarea Comisiei Europene, dintr-un număr de 42 de propuneri.

Având în vedere impasul în care se află proiectul, un grup de europarlamentari români a trimis miercuri o scrisoare comisarului european pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel, în care subliniază necesitatea ca Comisia Europeană să găsească fonduri suplimentare pentru a sprijini acest proiect ”solid”, ”relevant şi important pentru a stimula acţiunile de inovare digitală şi cu emisii reduse de carbon în UE”, conform comunicatului prezentat de Agerpres.

PORTnetZERO constă în abordarea unui subiect de nişă: decarbonizarea porturilor mici şi mijlocii, care sunt mult mai numeroase decât cele mari, având un impact semnificativ mai mare în implementarea Pactului Ecologic European. Este un proiect ambiţios care îşi propune revitalizarea zonei Deltei Dunării, începând cu implicarea Portului din Tulcea, sub toate aspectele: crearea de locuri de muncă, conservarea biodiversităţii şi a ecosistemului Deltei, încurajarea de practici portuare inovative care să încurajeze folosirea energiei verzi.

Decarbonizarea acestei regiuni este de importanţă mondială, depăşind graniţele Europei, ambiţia experţilor care vor lucra în această zonă fiind să aplice soluţii care, după validare, să poată fi aplicabile în alte zone deltaice de pe glob.

Modelul propus de PORTnetZERO abordează soluţii locale legate de economia circulară, energii alternative, concepte de mobilitate integrată, platforme digitale care facilitează implementarea soluţiilor propuse. Însemnătatea acestei propuneri constă şi în faptul că poate convinge prin soluţiile propuse şi se poate impune în lupta cu porturile mari şi consacrate ale Europei cum sunt Rotterdam şi Antwerp.

Echipa europeană cuprinde 42 de parteneri fiind coordonată de Portul Aveiro din Portugalia, alături de experţi din Italia, Germania, Irlanda, Marea Britanie şi Norvegia. De asemenea, în proiect s-au implicat un puternic colectiv de cercetători români şi autorităţi reprezentând Delta Dunării, cum ar fi Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, Portul Tulcea şi Administraţia Zonei Libere Sulina. Acestora li se alătură experţi ai Universităţii Politehnica Bucureşti, Universitatea Petrol-Gaze Ploieşti, alături de Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Turbomotoare Comoti şi compania Geostud specializată în elaborarea de studii geotehnice, care a dat managerul pentru inovaţii al întregului consorţiu.

Semnatarii scrisorii – Traian Băsescu, Vasile Blaga, Ioan-Rareş Bogdan, Vlad-Marius Botoş, Daniel Buda, Tudor Ciuhodaru, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Marian-Jean Marinescu, Dan-Ştefan Motreanu, Siegfried Mureşan, Eugen Tomac – subliniază în susţinerea demersului lor că porturile mici şi mijlocii, care fac obiectul proiectului PORTnetZERO, reprezintă marea majoritate a porturilor europene care se confruntă cu mari dificultăţi în a se ţine la curent cu implementarea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon sau în a atrage fonduri pentru a accelera procesul de decarbonizare. De asemenea, PORTnetZERO creează o „comunitate de bune practici” care îşi extinde soluţiile inovatoare dincolo de UE, vizând porturile din întreaga lume care se confruntă cu condiţii similare în procesul de decarbonizare. Nu în ultimul rând, proiectul acoperă aspectele critice ale căilor navigabile interioare care induc capacităţi de inovare tehnică şi socială în regiunea extrem de sensibilă a Deltei Dunării, unde habitatul natural va impune bariere pentru diverse soluţii avansate, relatează Agerpres.

sursa foto: Nathalie Bertrams