Pădurea Crâng a Codrilor Vlăsiei din Buzău nu poate fi transformată în pădure parc. Decizie definitivă a instanței

Studiul privind transformarea Pădurii Crâng, rămăşiţă a Codrilor Vlăsiei, în pădure parc, aprobat printr-o decizie a Consiliului Local Municipal (CLM) Buzău, a fost anulat definitiv de Curtea de Apel Ploieşti, transmite Agerpres.

Hotărârea CLM Buzău referitoare la transformarea Pădurii Crâng în pădure parc a fost anulată miercuri de instanţa unde a fost judecat recursul.

Hotărârea pentru aprobarea Studiului de fundamentare Pădure Parc aprobată în anul 2022 prevedea, printre altele, că terenul de 177,7 hectare fond forestier asigură condiţii prielnice realizării funcţiei de pădure parc, aici urmând să fie amenajate 32 de puncte de informare şi iluminat public.

„Execuţia amenajărilor în scopul desfăşurării activităţilor este prezentată în concordanţă cu prevederile Legii 46/2008 (…) fără tăiere de arbori sau defrişare: piste pentru biciclete realizate din materiale ecologice, cu lăţimea de maxim 2 metri, alei acces realizate din materiale ecologice, cu lăţimea de maxim 2 metri, bănci din lemn (în număr total de 200 bucăţi), puncte informare (în număr total de 32 bucăţi), iluminat (cu o lungime totală de 14123.6 ml), toalete ecologice (în număr total de 7 bucăţi) şi construcţii provizorii din lemn cu suprafaţa construită de maxim 15 mp (în număr total de 38 bucăţi) – toate amenajările ocupând o suprafaţă de 7,1533 ha (4%) din suprafaţa toatală a trupului de pădure, o suprafaţă relativ mică la nivel total”, prevede hotărârea aprobată de CLM Buzău.

Proiectul a fost atacat în instanţă, pe motiv că nu a ţinut cont de statutul de rezervaţie naturală a pădurii, un fost evaluator de mediu câştigând pe fond procesul la Tribunalul Buzău, iar Curtea de Apel Ploieşti a respins ca nefondat în data de 12 martie recursul CLM, astfel încât hotărârea iniţială a rămas definitivă.

„Este vorba despre Hotărârea 181 prin care se aproba un studiu de fundamentare, de transformare a pădurii din pădure în pădure parc. (…) Această hotărâre a instanţei ajută Pădurea Crâng să supravieţuiască cu ceea ce are ea valoros în ea, adică poate fi pus în valoare patrimoniul natural din vechii Codrii ai Vlăsiei, ce a mai rămas pentru că în ultimii doi ani s-a distrus foarte mult. Pot fi identificaţi unde sunt stejarii şi protejaţi, locurile în care creşte acea lalea sălbatică rară. O pădure parc nu înseamnă un parc antropizat, înseamnă o pădure care să fie parc natural, un parc natural în care putem avea acele poteci pe care ne putem bucura de ce este acolo şi, fiind rezervaţie, cei care administrează au obligativitatea de a ţine cont de măsurile de protejare, să salveze ce mai e de salvat. Nu poţi să spui că e bolnav şi să îl laşi aşa să se distrugă, sunt metode de protejare”, a declarat, pentru AGERPRES, Haritina Crăiţă, fost evaluator de mediu, specialist în lista biroului central pentru expertize tehnice judiciare în domeniul protecţiei mediului.

Potrivit specialistului, proiectul CLM nu ar fi ţinut cont de statutul de rezervaţie, pe cale de consecinţă nu erau prevăzute în document măsuri de protejare a stejarilor seculari sau a lalelelor sălbatice. Anterior, expertul a atacat în instanţă şi o hotărâre a Consiliului Judeţean (CJ) Buzău, după ce a aprobat un proiect prin care Pădurea Crâng declarată iniţial rezervaţie naturală protejată a fost radiată din lista zonelor protejate de interes judeţean.

„Proiectul afecta în sensul că nu se lua nicio măsură de protejare pentru că acel proiect pe care eu l-am atacat şi abrogat, ce conţinea nişte lucruri neconforme cu legea, acolo scria că Pădurea Crângul Buzăului nu se suprapune cu arie protejată. Când spui că nu se suprapune cu arie protejată, nu ai nicio obligaţie să respecţi nicio măsură de protecţie pentru speciile pentru care a fost declarată rezervaţie. Prin urmare nu au avut obligaţia să protejeze stejarii seculari, lalelele de Crâng, din acest motiv sunt atâtea gunoaie, nu au făcut tratamente la copaci să nu fie afectaţi, nu au protejat solul, toate acestea erau măsuri de protecţie în regulamentul de rezervaţie. Dacă acolo scria că nu se suprapune cu rezervaţia, toată lumea a dormit liniştită. Orice hotărâre definitivă a instanţei se pune în executare. (…) Eu am mai făcut două dosare, unul pentru suspendare şi unul pentru anulare a unei hotărâri a CJ Buzău. Primul s-a terminat definitiv şi irevocabil, am reuşit să suspend definitiv hotărârea CJ şi la celălalt proces pentru anulare am câştigat la Buzău pe fond”, a mai spus Haritina Crăiţă.

Reprezentanţii Primăriei municipiului Buzău au precizat că aşteaptă motivarea hotărârii pentru a stabili măsurile care vor fi luate, astfel încât proiectul să se desfăşoare în limitele legale trasate de instanţă.

„În funcţie de motivarea instanţei, vedem ce ne solicită. Noi oricum am semnat un contract şi am dat drumul la un proiect pentru un studiu ştiinţific de fundamentare pentru speciile protejate, cu laleaua din Crâng, cu Academia Română şi vedem ce ne va spune. Şi Mediu ne-a cerut un studiu, am semnat un contract cu Academia, vor analiza pe toate cele patru anotimpuri Crângul şi specialiştii ne vor spune ce este acolo. Cât priveşte plantările, am plantat în toamna trecută 5 hectare, în toamna aceasta cu siguranţă vom mai avea, nu am aprobat încă bugetul, cu siguranţă vom planta. Avem obligaţia prin amenajament să plantăm 50 de hectare în 10 ani”, a precizat, pentru AGERPRES, viceprimarul municipiului Buzău, Ionuţ Sorin Apostu.

Un demers similar de suspendare a hotărârii CJ a fost iniţiat de Fundaţia Eco-Civica şi Nicolae George Epurescu la Tribunalul Bucureşti, instanţă care a admis pe fond cererea formulată.

Ciuperca Ophiostoma novo-ulmi a provocat în ultimii ani uscarea unui număr însemnat de exemplare de ulm în Parcul şi Pădurea Crâng din municipiul Buzău, care au fost exploataţi.

De-a lungul timpului au fost purtate discuţii pe marginea măsurilor care ar fi trebuit să protejeze fondul forestier, dar şi legate de reîmpădurire.