Papa Francisc în Balcanii ortodocși: mesaje diplomatice axate pe probleme sociale

Cum relațiile Vaticanului cu bisericile ortodoxe răsăritene rămân sensibile, Papa Francisc a avut în scurtul său turneu balcanic o atitudine mai curând diplomatică, cu un mesaj axat pe problemele sociale, scrie Marian Chiriac într-o analiză pe Sinopsis.

Noua ”cortină de gheață”

Pe 5 mai, la Sofia, în prima zi a vizitei sale în Bulgaria, Suveranul Pontif i-a îndemnat pe liderii europeni să abordeze chestiuni precum inegalitatea distribuţiei bogăţiei şi ratele scăzute ale natalităţii, despre care suveranul pontif a spus că au creat o ”cortină de gheaţă” între statele bogate şi cele sărace din Europa şi au alimentat fenomenul imigraţiei.

Folosind o expresie inspirată din celebra frază rostită de Winston Churchill despre „Cortina de Fier” care a căzut asupra unei Europe divizate după Al Doilea Război Mondial, Papa Francisc a spus că noile diviziuni sociale afectează profund chipul „bătrânului continent” la 30 de ani după prăbuşirea comunismului.

„Bulgaria, la fel ca multe alte ţări din Europa, trebuie să facă faţă unui fenomen care poate fi numit o nouă iarnă: iarna demografică, ea a coborât o cortină de gheaţă asupra unei părţi mari a Europei, consecinţă a încrederii scăzute în viitor”, a declarat liderul de la Vatican într-un discurs rostit la Palatul Prezidenţial din Sofia.

Un alt aspect abordat de Papa Francisc a fost imigrația. Cum Bulgaria reprezintă una dintre porţile de intrare în Uniunea Europeană pentru migranţi, Papa Francisc i-a îndemnat pe bulgari să nu se închidă „în faţa aceluia care bate la uşile lor” şi a sugerat că dezvoltarea ţării depinde de „o întâlnire” între culturi şi religii diferite. Luni, Suveranul Pontif a făcut o vizită la un centru de primire a refugiaţilor amenajat într-o periferie a oraşului Sofia.

Tot pe 6 mai, în a doua zi a vizitei sale, Papa Francisc a făcut o călătorie la Rakovski, localitate unde se concentrează o treime din catolicii bulgari, unde a oferit personal prima Sfântă Împărtăşanie unui grup de 245 de copii veniţi din întreaga ţară.

Prin acest gest, Sfântul Părinte a dorit să-şi exprime apropierea faţă de mica comunitate catolică a Bulgariei, de aproape 68.000 de persoane, care reprezintă mai puţin din 1 % din populaţia țării.

O zi mai târziu, Papa Francisc a ajuns la Skopje, unde are doar o scurtă oprire de zece ore, axată pe aducerea unui omagiu Maicii Tereza, care s-a născut chiar în capitala Macedoniei de Nord. Comunitatea catolică din această țară este foarte mică, de circa 15.000 de membri. ”Construiți pace și poduri între oameni”, a fost și aici mesajul Papei.

O dimensiune ecumenică imposibilă?

Motto-ul călătoriei apostolice în Balcani „Pacem in terris – Pace pe pământ” face referință la enciclica omonimă a Sfântului Ioan al XXIII-lea, papă, primul vizitator și delegat apostolic în Bulgaria. Astfel că, în mod oficial, vizita Papei Francisc aici a avut ca principal obiectiv întâlnirea cu micile comunități de catolici ce trăiesc în Bulgaria și Macedonia de Nord și transmiterea unor mesaje de încurajare și cu caracter social-umanitar.

Ameliorarea relaţiilor cu bisericile ortodoxe răsăritene a fost, din câte se pare până acum, un obiectiv imposibil. Să detaliem puțin.

Întâi de toate, relațiile Vaticanului cu Biserica Ortodoxă Bulgară rămân complicate, în contextul în care acestea s-au deteriorat semnificativ în 1981, după tentativa de asasinare a fostului Papă Ioan Paul al II-lea. S-a speculat mult în acea vreme că atentatul a fost orchestrat de către serviciile secrete comuniste din Bulgaria, cu știința și ”binecuvântarea” KGB-ului sovietic.

Ulterior, la nivel oficial, legăturile dintre Sofia și Vatican au fost restabilite abia în 1991, la un an după căderea regimului comunist. Un deceniu mai târziu, în 2002, Bulgaria a fost vizitată de Papa Ioan Paul al II-lea, care a declarat atunci că niciodată nu a crezut că Bulgaria a fost implicată în atentatul împotrivă sa. Tot în acel an, Bulgaria a fost invitată să adere la NATO și să înceapă tratativele de aderare la Uniunea Europeană.

Acum, Biserica Ortodoxă Bulgară s-a delimitat clar de vizita Papei Francisc. În aprilie, Sfântul Sinod preciza că vizita e organizată numai de autoritățile de stat, iar Patriarhul și membrii Sfântului Sinod vor avea doar o întâlnire protocolară cu Sfântul Părinte.

”Sinodul Bisericii Ortodoxe Bulgare l-a primit pe Papă în calitatea sa de şef de stat deoarece nu acceptă utilizarea termenului ‘biserică’ pentru alţi creştini în afara ortodocşilor”, spunea Tony Nikolov, specialist al revistei ”Christianity and Culture”.

Tot Sinodul nu a acceptat eventuala participare ai reprezentanților Bisericii ortodoxe la celelalte acțiuni ecumenice din cadrul vizitei Papei, printre care și o preconizată ”rugăciune pentru pace” (transformată ulterior în ”întâlnire”) prevăzută într-o piaţă publică din Sofia. Ortodocşii bulgari au respins, de asemenea, organizarea oricărui serviciu religios comun în catedrala ortodoxă din Sofia unde Papa s-a aflat în vizită.

Biserica Ortodoxă Bulgară se află într-o poziție aparte în lumea creștină. Marcată de cei 45 de ani de ateism oficial sub comunism, depășind cu greu o tentativă de sciziune în 2001, pentru mulți membri ai acesteia – inclusiv la nivel clerical înalt -catolicii sunt în continuare văzuți ca prozeliţi periculoşi, precum în secolele trecute.

Nu în ultimul rând, Biserica Ortodoxă Bulgară rămâne adepta unui curent religios naționalist și conservator, care respinge o atitudine mai deschisă între ortodocși și catolici. Vezi în acest sens, atitudinea față de întâlnirea din februarie 2016, dintre Papa Francisc şi patriarhul ortodox Kirill, în Cuba, prima întâlnire din ultimii o mie de ani între liderii celor două mari confesiuni creştine. Tot în 2016, Biserica Ortodoxă Bulgară s-a retras din Sinodul Panortodox și nu a participat la Consiliul din Creta.

Pentru observatori creștini independenți, Biserica Ortodoxă Bulgară pare că rămâne blocată la nivelul glorioselor dar trecutelor vremuri ale sfinților Chiril și Metodiu, în timp ce numărul credincioșilor și al lăcașelor de cult scade, ca și calitatea învățământului teologic.

Cam la fel stau lucrurile și în Macedonia de Nord. La nivel politic, premierul macedonean Zoran Zaev declara că această primă vizită a unui Papă în ţara sa este aşteptată cu „recunoştinţă”. Asta în condițiile în care micul stat balcanic speră să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană după ce a pus capăt unui conflict diplomatic cu Grecia, cu privire la numele său, ce a durat 27 de ani.

Foto: Boiko Borisov și Papa Francisc la Sofia (Sursa: Pagina de Facebook a premierului bulgar)

Citește tot articolul pe Sinopsis