Papa Francisc promite oprirea muşamalizării abuzurilor sexuale ale preoților împotriva copiilor, dar propune puţine reforme concrete

Biserica Catolică va înceta să mai muşamalizeze agresiunile preoţilor pedofili, ”aşa cum se obişnuia în trecut”, a spus papa Francisc duminică, în încheierea summitului pe tema combaterii abuzurilor sexuale împotriva copiilor, în cadrul unui mult-aşteptat discurs în care nu s-au regăsit însă propuneri de măsuri concrete, relatează DPA, preluată de Agerpres.

Summit-ul a fost convocat ca răspuns la un nou val de acuzaţii referitoare la abuzuri sexuale săvârşite de clerici şi la muşamalizarea acestora în ţări precum SUA, Germania sau Australia, care au agravat criza pe această temă existentă de mai multe decenii din sânul Bisericii Catolice.

”Niciun abuz nu mai trebuie muşamalizat, aşa cum se obişnuia în trecut, sau să fie ignorat, întrucât neglijarea abuzurilor favorizează propagarea răului şi mută scandalul la un alt nivel”, a spus papa în discursul din finalul conferinţei desfăşurate timp de patru zile la Vatican.

Adresându-se unui număr de circa 200 de episcopi şi alte oficialităţi de rang înalt, suveranul pontif a reafirmat că ”dacă în sânul Bisericii va apărea chiar şi un singur caz de abuz – această situaţie în sine reprezentând o atrocitate – cazul va fi abordat cu cea mai mare seriozitate”.

Joi, în prima zi a întrunirii, Francisc a prezentat un proiect de reformă cu 21 de măsuri pentru combaterea abuzurilor sexuale împotriva minorilor. Cu toate acestea, discursul său de duminică nu a inclus angajamente concrete, cu excepţia promisiunii de a consolida legislaţia de la Vatican împotriva pornografiei infantile online.

Thomas Schueller, un expert în legea canonică de la Universitatea din Muenster din Germania, a catalogat declaraţiile lui Francisc drept o ”oportunitate ratată”.

„În loc să recunoască în mod ferm responsabilitatea bisericii din perspectiva victimelor, a făcut o serie de declaraţii de rutină şi neinspirate despre lucruri evidente”, a declarat expertul pentru DPA.

Francisc a spus că prevederile uneia dintre legile Vaticanului, introdusă de predecesorul său Benedict al XVI-lea în 2010, care criminalizează deţinerea de imagini şi filmări indecente cu copii mai mici de 14 ani, ar trebui extinse pentru a pedepsi şi posesia de materiale referitoare la minori cu vârste mai mari.

Sâmbătă, Ending Clergy Abuse (ECA), o organizaţie care sprijină supravieţuitorii abuzurilor sexuale, a solicitat expulzarea imediată din rândurile clericilor a tuturor preoţilor agresori şi a episcopilor care le muşamalizează faptele.

ECA militează pentru ”toleranţă zero” împotriva abuzurilor şi a cerut, de asemenea, publicarea unui ”registru global al clericilor care au probleme de credibilitate” precum şi ca Biserica Catolică să ”ofere măsuri reparatorii victimelor din lumea întreagă”.

Suvernul pontif nu a răspuns în mod direct acestor solicitări.

În discursul său, papa Francisc a încadrat abuzurile sexuale împotriva copiilor într-o problemă mai largă a societăţii, precizând că agresorii sunt ”mai degrabă părinţi, rude, soţi de mirese minore, antrenori şi profesori”, decât preoţi.

Totuşi, ”brutalitatea acestui fenomen global devine cu atât mai grav şi scandalos în sânul Bisericii întrucât este absolut incompatibil cu autoritatea morală şi credibilitatea etică a acesteia”, a adăugat suveranul pontif.

Într-un text postat pe Twitter, Matthias Katsch, un german fostă victimă a abuzurilor împotriva minorilor şi purtător de cuvânt pentru ECA, a spus că ”discursul papei este o încercare imorală de a se pune pe sine în prim-planul mişcării (împotriva abuzurilor sexuale), fără să înfrunte sentimentele de vină şi eşec, şi fără să abordeze adevăratele provocări”.

Tot astăzi, arhiepiscopul australian Mark Coleridge a rostit o predică în cadrul slujbei care a precedat discursul suveranului pontif în care a spus că liderii Bisericii au devenit ”propriii lor duşmani” întrucât au ignorat abuzurile împotriva minorilor săvârşite de clerici.

În discursul său rostit în Sala Regia, aflată la intrarea în Capela Sixtină, Coleridge a făcut apel la o ”revoluţie copernicană”, care presupune ”descoperirea faptului că victimele abuzurilor nu gravitează în jurul Bisericii, ci Biserica ar trebui să graviteze în jurul lor”.