Parchetul European a inculpat șase persoane și șase firme din România pentru o fraudă de 4 milioane de euro în domeniul cercetării medicale și IT

Parchetul European (EPPO) din Iași a formulat miercuri acuzații împotriva a șase persoane și șase firme pentru fraudă în formă agravată și spălare de bani, în cadrul unei anchete privind o presupusă organizație criminală care a obținut 4 milioane de euro din fonduri UE pentru cercetare medicală și IT, potrivit unui comunicat al instituției conduse de Laura Codruța Kovesi.

Dosarul se referă la două proiecte de achiziționare de echipamente medicale și IT și licențe software, finanțate în proporție de până la 70% de către UE. Unul dintre proiecte viza înființarea unui departament de cercetare pentru tratamentul bolilor neuromotorii, iar celălalt, dezvoltarea de programe software inovatoare pentru combaterea traficului ilegal de mărfuri.

În conformitate cu contractele de finanțare ale UE, beneficiarii trebuia să facă dovada plății contribuției lor private, în valoare de 30% din valoarea fiecărei facturi emise de furnizorii de echipamente, și abia apoi aveau dreptul de a obține plata celorlalte 70%. Cu toate acestea, potrivit anchetei, suspecții au simulat procedura de acordare a contractelor de achiziție a echipamentelor necesare, pentru a le atribui unei societăți aflate sub controlul lor, care nu avea capacitatea sau resursele necesare pentru a le achiziționa.

În plus, procurorii susțin că suspecții au folosit o altă societate aflată sub controlul lor pentru a întocmi facturi cu prețuri semnificativ umflate (de aproximativ trei ori mai mari decât prețul real). Pentru a certifica plata contribuției lor private, suspecții au creat circuite simulate de plată pentru fiecare factură, depunând numerar în conturile beneficiarilor, transferând plata echipamentului în conturile furnizorului aflat sub controlul lor și retrăgându-l ulterior în numerar în interes propriu.

Membrii grupării sunt, de asemenea, suspectați că au falsificat documente care să ateste că echipamentele au fost achiziționate și că funcționau corespunzător. În cele mai multe cazuri, conform probelor, echipamentele au fost achiziționate la o dată mult mai târzie, după primirea necuvenită a plăților de la autoritatea de gestionare a fondurilor UE.

Conform probelor, o parte din profiturile ilicite a fost utilizată pentru activități de agrement și pentru călătorii internaționale ale suspectului lider al rețelei în mai multe state membre, precum și pentru întreținerea unui iaht cu motor. Pentru a recupera prejudiciul cauzat bugetului UE, în cadrul acestei anchete au fost confiscate bunuri imobiliare ale suspecților, în valoare de 8,5 milioane de euro.

Conform legislației naționale din România, frauda în formă agravată în domeniul subvențiilor se pedepsește cu până la zece ani și jumătate de închisoare și cu până la zece ani pentru spălare de bani.