Parchetul European: Fostul președinte al clubului de fotbal Dinamo București, Dorin Șerdean, pus sub acuzare pentru fraudă / Cum funcționa schema prin care ar fi obținut nejustificat peste 13 milioane de euro

Parchetul European (EPPO) din București a sesizat Tribunalul București într-un dosar penal în care un fost președinte al clubului de fotbal Dinamo București Dorin Șerdean a fost pus sub acuzare pentru fraudă, se arată într-un comunicat al parchetului condus de Laura Codruța Kovesi.

Acest lucru survine în urma perchezițiilor domiciliare efectuate în România și Franța în luna mai a acestui an, în cadrul unei anchete privind o fraudă de 30 de milioane de euro care implică fonduri europene și naționale.

Se presupune că inculpatul, care se află în prezent în arest preventiv, a emis 18 scrisori de garanție false pentru adjudecatarii unor proiecte finanțate din fonduri UE și naționale, prin care pretindea că asigură proiectele împotriva unor eventuale daune. Se crede că acesta a desfășurat această activitate în numele unei societăți înregistrate în Spania sub controlul său, folosind documente false și inexacte.

Potrivit probelor colectate în timpul perchezițiilor, între mai 2020 și martie 2022, inculpatul a reușit să prezinte, prin diverși intermediari și reprezentanți ai șase societăți comerciale, documente inexacte și false autorităților contractante în cadrul unor proiecte finanțate în principal din fonduri UE.

Se înțelege că utilizarea acestor documente a dus la obținerea nejustificată a aproximativ 13 milioane de euro – din care 11 milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) al UE.

Context

Patruzeci de percheziții domiciliare a avut loc la data 16 mai 2023, în mai multe localități din România și Franța, în cadrul unei anchete conduse de Parchetul European (EPPO) din București privind suspiciuni de fraudă cu fonduri europene și naționale, în valoare de peste 30 de milioane de euro.

Este vorba despre o presupusă schemă infracțională de furnizare de scrisori de garanție false către beneficiarii de proiecte finanțate din fonduri UE, care pretindeau că asigură proiectele împotriva unor eventuale daune.

În România, perchezițiile au avut loc în București, Alba, Arad, Cluj, Constanța, Hunedoara, Hunedoara, Iași, Mureș și Olt. De asemenea, se efectuează percheziții și în Roquebrune-Cap-Martin, în sudul Franței.

Potrivit anchetei, în perioada 2020-2023, în cadrul mai multor proiecte care beneficiau de finanțare europeană, au fost emise mai multe scrisori de garanție de către bănci fictive sau entități financiare dubioase care nu dispuneau de lichiditățile necesare pentru a acoperi daunele asigurate.

În special, o bancă fictivă care aparent funcționa în Insulele Comore a emis scrisori de garanție prin care a asigurat autorităților publice din România plata unor sume în valoare totală de aproape 20 de milioane de euro. În mod similar, instituții financiare care aparent operează în Cehia, Letonia și Spania au emis scrisori de garanție care urmau să fie utilizate în România, fără a avea dreptul de a face acest lucru și fără a dispune de fondurile necesare pentru a acoperi daunele asigurate.

Cum funcționează

În cazul proiectelor care beneficiază de finanțare europeană, câștigătorul contractului finanțat de UE trebuie să prezinte o scrisoare de garanție de bună execuție, emisă de o instituție financiară care se angajează să plătească anumite sume de bani (valoarea garanției), în cazul în care serviciile nu sunt executate corespunzător. În plus, în cazul în care beneficiarul fondurilor primește un avans, acesta trebuie să prezinte, de asemenea, o scrisoare de garanție către autoritatea contractantă, care să asigure recuperarea avansului.

Se crede că autorii suspectați au emis scrisori de garanție în numele unor entități financiare fictive sau cu resurse financiare fictive. În schimbul emiterii scrisorilor de garanție, se presupune că suspecții au încasat sume mari de bani, pe care le-au folosit în interes propriu.

În cazul în care un contractant nu își îndeplinea obligațiile contractuale, autoritățile contractante nu puteau executa aceste scrisori de garanție, deoarece entitățile emitente nu dispuneau de resursele financiare necesare.