Parchetul General condus de Alex Florența refuză să spună de ce a închis dosarul lui Călin Georgescu pentru elogierea criminalilor de război și cultul legionarilor / Dosarul a fost clasat pe vremea procurorului general Gabriela Scutea, la scurt timp după ce a fost deschis

Parchetul General condus de Alex Florența refuză să spună, la solicitarea G4Media și ISE, de ce a închis dosarul lui Călin Georgescu pentru elogierea criminalilor de război și cultul legionarilor. Dosarul a fost închis pe vremea procurorului general Gabriela Scutea, pe motiv că fapta nu e prevăzută de legea penală.

• „Având în vedere caracterul nepublic al procedurii în timpul urmăririi penale (…) documentul solicitat nu vă poate fi furnizat”, arată biroul de informare și relații publice într-un răspuns pentru G4Media și ISE. Citește răspunsul integral aici. 

Călin Georgescu a declarat la 31 ianuarie 2022, la Antena 3, pe vremea când era președintele de onoare al AUR (după ce fusese propunerea de premier a partidului extremist) despre Zelea Codreanu și Ion Antonescu că ”față de martiri nu poate să aibă păreri” și că ”îngenunchează în fața poporului român”. Georgescu a mai spus că poporul român nu este ”anti nimic” în general, în momentul în care a fost întrebat despre Holocaustul din România.

• ”Am două observații: 1. Toți au făcut și fapte bune și altele mai puțin bune, dar în general un lider autentic este cel care spune adevărul și, dacă nu spui adevărul, nu ai cum să fii lider. Istoria a fost mistificată și sunt foarte mulți oameni fabricați, iar puterea a fost luată pe bani în ultima perioadă, în ultimii 30 de ani. Sub acest aspect, referitor la întrebare, trebuie să păstrăm un echilibru. Au fost și fapte bune, și fapte pe care nu le pot comenta, dar istoricii trebuie să demonstreze acest lucru (crimele comise de legionari sunt un fapt, ba mai mult, Mișcarea Legionară fondată de Corneliu Zelea Codreanu a folosit asasinatul ca armă politică, n.red.). Față de martiri nu pot să am păreri, dar sunt din istoria noastră și rămân în istoria noastră (…) Zelea Codreanu s-a luptat pentru moralitatea ființei umane (…) (Despre asasinarea lui Nicolae Iorga și Armand Călinescu la ordinul legionarilor, n.red.) Când istoria este mistificată, nu ai ce să discuți”, a spus Călin Georgescu la acea vreme.

O săptămână mai târziu, Călin Georgescu a reiterat cele spuse, de care a transmis că ”nu se dezice”, la postul România TV. Vezi detalii aici. 

Procurorii s-au sesizat din oficiu după ce Georgescu i-a lăudat pe liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu și mareșalul nazist Ion Antonescu, vinovat de Holocaustul din România, dosarul penal fiind deschis în temeiul art. 5 din OUG 31/2002:

• ”Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi”.

La patru luni de la deschiderea dosarului, acesta a fost închis, pe motiv că fapta nu e prevăzută de legea penală. Vezi detalii aici. 

Care a fost rolul României în Holocaust?

Prima măsură discriminatorie oficială a fost luată de guvernul Goga/Cuza care în ianuarie 1938 a adoptat un decret care a stat la baza retragerii cetățeniei române a unui număr de 225.222 de evrei din totalul de peste 800.000 care trăiau în România la acea dată.

Pe 6 septembrie 1940 a fost instaurat regimul național-legionar condus de Ion Antonescu, aliat cu Mișcarea Legionară, care a trecut la legiferarea unor măsuri de excludere din viața publică a evreilor și de spoliere economică a lor.

În ianuarie 1941 legionarii, angajați într-o luptă pentru putere cu Antonescu, au ucis peste 120 de evrei în Pogromul de la București. Violențele fizice împotriva evreilor s-au generalizat după intrarea României în războiul împotriva URSS în vara lui 1941. Pogromul de la Iași și Trenurile Morții, “curățirea terenului” în Basarabia, Bucovina și Herța, deportările și marșurile morții în Transnistria, masacrele din Transnistria (Bogdanvka/Golta, Odessa, Berezovka, etc), lagărele de pe întreg teritoriul Transnistriei, deportarea romilor în vara lui 1942 constituie parte integrantă a Holocaustului.

Antonescu a vrut să curețe România de evrei și a supus unei politici de genocid pe evreii din Basarabia, Bucovina (inclusiv sudul neocupat de URSS în iunie 1940), Herța, Dorohoi (neocupat de sovietici în iunie 1940) și Transnistria. Evreii din Vechiul Regat și Sudul Transilvaniei au scăpat de deportare în masă atunci când, în vara lui 1942, Antonescu s-a răzgândit și nu a mai acceptat punerea în practică a planului german care prevederea deportarea a 275.000 de evrei în lagărul de la Belzec.

Potrivit Raportului Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” publicat în 2004 statul român se face responsabil de moartea a 280 – 380 mii evrei și 11 mii de romi în perioada 1940 – 1944.

Ion Antonescu a fost condamnat pentru crime de război de Tribunalul Poporului, în 1946, iar sentința a fost menținută în 2008 de Înalta Curte de Casație și Justiție, în urma unui recurs care ar fi presupus reabilitarea fostului mareșal.

Eșecul autorităților în aplicarea legii împotriva extremismului

O analiză G4Media arată cum Parchetul General condus de procurorul Alex Florența din 30 martie 2023 nu a trimis nicio persoană în judecată pentru legionarism sau apologia criminalilor, în timp ce extremismul exploda în România, inclusiv de la tribuna Parlamentului.

Autoritățile au început să aplice legea care interzice legionarismul, antisemitismul, fascismul, xenofobia, apologia criminalilor de război și alte componente ale extremei drepte abia după 22 de ani de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență care condamnă penal aceste lucruri.

Statul român mai pedepsește penal și negarea sau minimizarea Holocaustului, dar și discursul urii sau pe cel discriminatoriu. În tot acest timp, plângerile și semnalele de alarmă trase de Institutul pentru Studierea Holocaustului ”Elie Wiesel”, ale diplomaților sau ale organizațiilor evreiești au fost ignorate, în timp ce extremiștii îl comemorau anual la Tâncăbești cu salutul legionar pe Corneliu Zelea Codreanu, iar însăși politicienii instigau la ură, legionarism sau înregistrau derapaje antisemite grave.

Parchetul General sau Inspectoratul General al Poliției Române nu au transmis nici măcar un comunicat de presă, nu au făcut declarații sau conferințe de presă în care cel puțin să-și exprime îngrijorarea cu privire la fenomen, să avertizeze că monitorizează fenomenul extremist din România sau să amintească faptul că există o lege care pedepsește penal astfel de manifestații.

• Citește aici analiza integrală despre Eșecul total al Parchetului General condus de Alex Florența în fața extremismului: zero autosesizări și nicio persoană trimisă în judecată pentru legionarism sau apologia criminalilor / Autoritățile încep să aplice legea după 22 de ani / Plângerile ”Elie Wiesel”, ale diplomaților sau ale organizațiilor evreiești au fost ignorate.