G4Media.ro

Eșec total al Parchetului General condus de Alex Florența în fața extremismului:…

sursa foto: Inquam Photos / George Calin

Eșec total al Parchetului General condus de Alex Florența în fața extremismului: zero autosesizări și nicio persoană trimisă în judecată pentru legionarism sau apologia criminalilor / Autoritățile încep să aplice legea după 22 de ani / Plângerile ”Elie Wiesel”, ale diplomaților sau ale organizațiilor evreiești au fost ignorate 

Parchetul General condus de procurorul Alex Florența din 30 martie 2023 nu a trimis nicio persoană în judecată pentru legionarism sau apologia criminalilor, în timp ce extremismul exploda în România, inclusiv de la tribuna Parlamentului. Autoritățile au început să aplice legea care interzice legionarismul, antisemitismul, fascismul, xenofobia, apologia criminalilor de război și alte componente ale extremei drepte abia după 22 de ani de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență care condamnă penal aceste lucruri.

Statul român mai pedepsește penal și negarea sau minimizarea Holocaustului, dar și discursul urii sau discriminatoriu. În tot acest timp, plângerile și semnalele de alarmă trase de Institutul pentru Studierea Holocaustului ”Elie Wiesel”, ale diplomaților sau ale organizațiilor evreiești au fost ignorate, în timp ce extremiștii îl comemorau anual la Tâncăbești cu salutul legionar pe Corneliu Zelea Codreanu, iar însăși politicienii instigau la ură, legionarism sau înregistrau derapaje antisemite grave.

Parchetul General sau Inspectoratul General al Poliției Române nu au transmis nici măcar un comunicat de presă, nu au făcut declarații sau conferințe de presă în care cel puțin să-și exprime îngrijorarea cu privire la fenomen, să avertizeze că monitorizează fenomenul extremist din România sau să amintească faptul că există o lege care pedepsește penal astfel de manifestații.

Nicio sesizare din oficiu și nicio trimitere în judecată de când Florența conduce Parchetul General

G4Media și ISE au întrebat parchetul general în câte dosare s-a autosesizat instituția pentru încălcarea OUG 31/2002 începând cu luna martie 2023, de când PG este condus de Alex Florența. Nu au fost înregistrate ca urmare a sesizării din oficiu cauze având ca obiect încălcarea OUG 31/2002, a răspuns biroul de presă al parchetului:

  • ”La nivelul Secției de urmărire penală din cadrul PÎCCJ, nu au fost înregistrate ca urmare a sesizării din oficiu cauze având ca obiect încălcarea OUG nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii”, se arată în răspunsul pentru G4Media și ISE.

Parchetul General a transmis, la solicitarea G4Media și ISE, și că în ultimii doi ani, de când instituția este condusă de procurorul general Alex Florența, nu au fost trimise în judecată dosare având ca obiect propaganda legionară:

  • ”În anii 2023 și 2024, la nivelul Secției de urmărire penală din cadrul PÎCCJ nu s-au dispus soluții de netrimitere/trimitere în judecată în dosare având ca obiect propaganda antisemită, legionară și negarea Holocaustului”, se arată în răspunsul pentru G4Media și ISE.

Un raport al Inspecției Judiciare din mai 2021, care a analizat situația dosarelor pe probleme de antisemitism, xenofobie, legionarism, discursul urii etc, în perioada 2017-2020, consemnează ”o pondere redusă a dosarelor” vizând aceste infracțiuni:

  • Din 466 de dosare identificate la nivelul tuturor parchetelor din România în perioada 2017-2020, în 2021 erau soluționate 320. Din aceste 320 de dosare, 244 au fost clasate, în 15 procurorii au renunțat la urmărirea penală și doar 9 spețe, adică sub 3%, au fost trimise în judecată prin rechizitoriu (în alte 24 procurorii și-au declinat competența, iar alte 28 de dosare au fost reunite).

În concluziile raportului, Inspecția Judiciară a cerut:

  • Parchetelor și instanțelor să discute aspectele sesizate în raport în cadrul ședințelor de învățământ profesional;
  • Să fie introduse în cadrul programelor de activitate semestrială ale parchetelor obiective vizând instrumentarea categoriei de infracţiuni vizate de prezentul control;
  • Să fie introduse în programul de învățământ descentralizat teme care să abordeze problematica discursului incitator la ură, din perspectiva libertății de exprimare, precum și a folosirii internetului ca mijloc de diseminare a materialelor și mesajelor potențial discriminatorii, xenofobe și a simbolurilor și doctrinelor fasciste. Citește raportul integral al Inspecției Judiciare aici.

Semnale de alarmă ignorate

În tot acest timp, liderii unor reputate organizații evreiești, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” sau consilierul Guvernului pe probleme de extremism trăgeau public semnale de alarmă sau sesizau parchetul general:

  • Organizațiile evreiești

Ministerul Justiției a fost sesizat în aprilie 2024 cu privire la faptul că Parchetul General ignoră plângerile făcute de Institutul ”Elie Wiesel” referitoare la încălcarea OUG 31/2002: Daniel Mariaschin (CEO B’nai B’rith International, cea mai veche organizație evreiască, fondată la 1843) și rabinul Andrew Baker (director pentru Afaceri Evreiești Internaționale, în cadrul Comitetului Evreiesc American) au trimis o scrisoare către ministra Alina Gorghiu, în care au dat câteva exemple concrete de lipsă de reacție a procurorului general Alex Florența:

  • ”În aprilie 2022, Vasile Zărnescu, un negator militant al Holocaustului, a fost condamnat la doi ani de închisoare (cu suspendare). Această sentință a fost apoi înlocuită cu un avertisment scris avertisment. În ciuda avertismentului, acesta și-a reluat campania publică de negare a Holocaustului. Nu a existat niciun răspuns din partea Procurorului General.
  • În iunie 2022, procurorul general a fost sesizat să îl ancheteze pe autor, Cristian Troncota, pentru articolul său în care afirma că autoritățile române au protejat evreii în timpul Holocaustului, negând astfel Holocaustul din România. Nu a existat a existat niciun răspuns din partea Procurorului General.
  • De asemenea, în iunie 2022, Procurorului General i s-a cerut să investigheze site-ul incorectpolitic.com, care neagă sistematic Holocaustul și răspândește propagandă antisemită. Această solicitare a fost reînnoită în noiembrie 2023. Nu a existat niciun răspuns din partea Procurorului General.
  • În februarie 2023, procurorul general a fost informat cu privire la platforma online https://radical-entorage.ro care vinde memorandumuri fasciste și ale Gărzii de Fier memorabilia. Până în prezent, nu s-a primit nicio veste cu privire la vreo anchetă.
  • În martie 2023, procurorul general a fost informat cu privire la Marian Motocu care postează sistematic online mesaje rasiste, antisemite și pline de ură inclusiv negarea Holocaustului. Până în prezent, nu a existat niciun răspuns.
  • În august 2023, o cerere suplimentară a fost trimisă Procurorului General referitoare la postările repetate pe YouTube ale lui Alexandru Amititeloaie și Gica Manole în care aceștia neagă Holocaustul din România și pogromul de la Iași și promovează cultul lui Ion Antonescu. Nici în acest caz nu a existat niciun răspuns din partea Procurorului General”. 

Întrebat de G4Media și ISE în ce stadiu se află plângerile de mai sus și ce măsuri au dispus procurorii în fiecare dintre cazuri, Parchetul General a transmis că sunt trei plângeri înregistrate, fără să dea alte detalii:

  • ”În urma verificărilor efectuate la nivelul Secției de urmărire penală din cadrul PÎCCJ, au fost identificate trei lucrări, două dintre ele înregistrate în 2022 și înaintate pentru competentă soluționare către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 2 București și una înregistrată în anul 2023”, au declarat reprezentanții PG.

De precizat că România a fost condamnată la CEDO, în aprilie 2024, pentru revenirea asupra unor condamnări istorice pentru crime legate de Holocaust, în urma rejudecării şi achitării în anii 1990 a doi ofiţeri, condamnaţi în anii 1950 pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii (cazul Zăicescu şi Fălticineanu c. România (cererea nr. 42917/16). 

Daniel Mariaschin, CEO al B’nai B’rith International, i-a transmis și președintelui Klaus Iohannis o scrisoare prin care își arată ”îngrijorarea față de bunăstarea și dezvoltarea țării”, în contextul alegerilor prezidențiale din 8 decembrie, și îi amintește acestuia că legea anti-extremism nu este aplicată în România, fapt care a dus la escaladarea fenomenului legionar, antisemit și al propagării apologiei criminalilor de război: 

Maraschin enumeră următoarele cauze ale escaladării fenomenului extremist: Glorificarea lui Codreanu de la Tâncăbești, anunțul BOR de canonizare a unor legionari și eșecul Justiției în judecarea și condamnarea celor care glorifică legionarismul și figurile legionare, încălcând legea din România.

  • ”Toate aceste lucruri”, spune reprezentantul B’nai B’rith International, ”au creat mediul propice pentru apariția și creșterea unor candidați cu viziuni fasciste asumate”.

De subliniat că Parchetul General condus de Gabriela Scutea (februarie 2020 – martie 2023) a clasat dosarul deschis lui Călin Georgescu, după ce acesta a făcut public apologia legionarismului și a criminalilor de război, numindu-i ”eroi” și ”martiri” pe Corneliu Zelea Codreanu și dictatorul militar Ion Antonescu. Parchetul a motivat că ”fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”, potrivit unui răspuns al parchetului general pentru G4Media. Citește detalii aici. 

  • Ignorarea Institutului ”Elie Wiesel”

Alexandru Florian, președintele Institutului ”Elie Wiesel” a condamnat public în nenumărate rânduri creșterea fenomenului extremist, a trimis comunicate de presă în care trăgea semnale de alarmă sau lua atitudine față de derapaje concrete și a făcut zeci de plângeri la Parchetul General privind încălcarea OUG 31/2002:

  • ”Despre pasivitatea sau consternarea față de clasarea pe bandă rulantă sau încheierea în camera preliminară, fără judecată, ne-am exprimat public de nenumărate ori cu ajutorul presei. Situațiile considerate ca fiind grave sau un risc pentru democrație se regăsesc și în rapoartele anuale dedicate Romaniei de către Departamentul de stat al SUA la capitolul drepturi și libertăți sau libertatea religioasă”, a declarat Alexandru Florian pentru G4Media.

Alexandru Florian a declarat în mai multe rânduri că ”antisemitismul și legionarismul sunt în creștere”, iar ”prin clasările parchetelor ei conștientizează că au liber pentru propagandă și acțiune”: ”Avem de-a face cu o nepăsare, un dezinteres pentru construirea unei societăți despre care vorbim de 30 de ani”, mai spunea președintele Institutului ”Elie Wiesel”.

Alexandru Florian a mai explicat pentru G4Media și ISE că în urma numeroaselor sesizări pe care le-a făcut de-a lungul timpului la parchet, în majoritatea clasărilor contestate de institut în instanță judecătorii au confirmat soluțiile de clasare date de procurori. G4Media a arătat aici cum motivează un judecător o astfel de clasare. 

Într-un op-ed publicat în G4Media, Florian a criticat dur neaplicarea legii împotriva extremismului timp de 22 de ani și a subliniat că semnalele de alarmă trase de institut încă din 2007 au rămas fără ecou:

  • ”(…) Această lege nu și-a îndeplinit însă misiunea preventivă. Acum ea a fost activată pentru a evita dezastrul, moartea democrației. Unele dintre persoanele sau organizațiile aflate astăzi în vizorul cercetării penale au fost menționate public de ani buni de către Institutul “Elie Wiesel”. Prima analiză privind manifestările antisemite și mesajele de negare a Holocaustului am publicat-o în 2007. Pe vremea aceea ne concentram pe felul în care se exprimă politicieni, mass media sau lideri de opinie. De-a lungul timpului au fost formulate și plângeri penale. Dar, a prevalat mentalitatea că avem de-a face cu manifestări marginale și, nu-i așa, și extremiștii au dreptul să se exprime, frustrările nu trebuie ținute în frâu. Da, dar aceste manifestări NU trebuie să treacă dincolo de Lege (…)”, consemna Alexandru Florian.

Mai mult, Institutul ”Elie Wiesel” a publicat, începând cu 2019, rapoarte anuale de monitorizare a modului cum se propagă antisemitismul și discursul urii în social media, dar și despre escaladarea fenomenului extremist în societate. Rapoartele sunt publice, pe site-ul institutului, și pot fi consultate și mai jos. Alte analize despre monitorizarea escaladării antisemitismului și a fenomenului extremist la care institutul a participat pot fi consultate aici și aici.

Semnale de alarmă trase chiar de consilierul Guvernului pe probleme de extremism

Alexandru Muraru, fostul consilier al Guvernului pe probleme de antisemitism, xenofobie și discursul urii până în 2023 (în timpul mandatelor lui Florin Cîțu și Nicolae Ciucă), a atras atenția asupra fenomenului extremist și derapajelor din spațiu public în mai multe rânduri și a sesizat parchetul:

  • ”Din 2021, de când am preluat poziția respectivă, am făcut pe puțin 10 sesizări privind fapte de: antisemitism, extremism, folosirea simbolurilor naziste, promovarea discursului urii și inclusiv acte de vandalism asupra monumentelor și caselor memoriale. Toate cu nume și prenume, cu loc și faptă, cu informații publice aflate la îndemâna tuturor și cu documentarea aferentă”, a declarat Alexandru Muraru pentru G4Media.

Muraru susține că niciuna din aceste plângeri ”nu s-a finalizat cu pedepsirea celor care în mod cât se poate de vizibil au încălcat legislația și au sfidat ordinea de drept în statul român”.

Și fostul consilier guvernamental pe probleme de xenofobie, antisemitism și discursul urii enumeră și câteva exemple de secvențe ignorate de autorități:

  • ”(…) Asocierea fostului premier Florin Cîțu cu Hitler, amenințările brutale la adresa actriței Maia Morgenstein, intimidarea parlamentarilor și a aleșilor locali de către lideri AUR, lista neagră a jurnaliștilor incomozi, elogierea criminalilor de război de la tribuna Parlamentului de către parlamentari AUR, întâlniri cu caracter antisemit și folosirea de simboluri naziste la așa-zise proteste organizate de membri și simpatizanți AUR, discursul negaționist al rusofilului Călin Georgescu, derapajele extremiste ale Dianei Șoșoacă, cazul revoltător al bustului lui Mircea Vulcănescu, iar exemplele pot continua. Semnele au fost acolo, dar le-am ignorat”, arată Muraru.

Alexandru Muraru susține că valul de antisemitism și legionarism care s-a ridicat cu precădere anul acesta este cauzat tocmai de neaplicarea legii, fapt care a încurajat escaladarea fenomenului extremist:

  • ”În ultimii doi ani, nu a existat nicio autosesizare la nivelul Parchetului General și nicio trimitere în judecată. În 2022, procurorii au închis 96% din dosarele soluționate privind promovarea antisemită, legionară și a criminalilor de război. În 2023, din cele 82 de dosare pe care procurorii le aveau de soluționat, 25% au fost clasate, iar restul au rămas nesoluționate. Această indiferență crasă face astăzi loc celui mai mare val de antisemitism, legionarism și chiar terorism finanțat de forțe străine. Toate aceste fenomene cu care ne confruntăm astăzi au loc cu complicitatea și nepăsarea instituțiilor care au tratat aceste probleme cu superficialitate. Procurorii care au instrumentat asemenea cazuri au cauționat prin inacțiune tot ceea ce se întâmplă acum”.

Muraru susține că în mandatul de consilier al premierului a propus chiar înființarea unui birou specializat pentru anchetarea spețelor cu caracter extremist sau asociate fenomenului, dar s-a lovit de ”un sistem inert și obtuz”:

  • ”Am propus, la un moment dat, înființarea unui birou specializat pentru anchetarea acestor fapte și m-am lovit imediat de rezistența unui sistem inert și obtuz, în timp ce extremiștii, xenofobii, neolegionarii, ne râdeau în față știind că nu vor plăti pentru faptele lor. După ce am plecat din acea poziție (creată de mine, statul român nu avea acest instrument până la numirea mea, în ianuarie 2021), cei care au urmat au abandonat total misiunea de a fi un avertizor public, de implicare și alertă instituțională. Va trebui să întrebați la Guvern și pe cei din echipa domnului Ciolacu cu ce s-au ocupat, cine le-a trasat sarcina de la vârful Guvernului de a nu mai face nimic (de precizat că Alexandru Muraru este deputat PNL și președintele filialei Iași a liberalilor, n.red.). Este un exemplu clar de instituție nefuncțională, de misiune compromisă”, mai arată acesta.

Alexandru Muraru trece în revistă și câteva exemple de derapaje din cadrul AUR, partidul extremist care a dat tonul escaladării fenomenului și care a dus extremismul pentru prima dată după 2000 în Parlamentul României, începând cu alegerile generale din 2020. Din AUR s-au rupt celelalte facțiuni extremiste, SOS condus de Diana Șoșoacă, POT condus de Anamaria Gavrilă sau Patrioții Români (PPR) condus de Mihai Lasca:

  • ”Așa am permis ca, la începutul acestui an, să avem niște avataruri extremiste cum ar fi urmăritul internațional Ion Filimon care conducea din umbră organizația AUR Vaslui, dublul condamnat Ioan Mihai Lasca, lider al filialei AUR din Bihor, deputatul Viorel Dumitru Focșa, pe a cărui nume a fost deschis un dosar penal pentru agresarea soției chiar sub ochii propriei fiice, vicepreședintele AUR Ilfov, Bogdan Crefelean, prins în flagrant luând mită pentru trafic de influență tocmai de la un coleg de partid, apoi vicepreședintele organizației de tineret AUR a încercat să introducă gloanțe în Parlamentul României în timpul unui protest ilegal, toate culminând cu ilegalități în văzul tuturor comise de liderul AUR, George Simion”, a conchis Alexandru Muraru, fost consilier al Guvernului pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, rasismului etc.

Cadrele legale și aplicarea lor doar după criza de securitate despre care s-a aflat după declasificarea documentelor din CSAT

Într-o reacție publică după analiza G4Media și ISE despre cum parchetul general a ignorat creșterea fenomenului extremist, instituția condusă de Alex Florența a transmis că parchetul nu are suficienți oameni pentru a gestiona întreg fenomenul, că legea nu este suficient de bună și că procurorii săi monitorizează și caută permanent să aplice legea pentru a combate antisemitismul, legionarismul, xenofobia etc. Doar că aceste lucruri nu s-au văzut până acum în acțiuni și dosare concrete trimise în judecată, o majoritate covârșitoare fiind clasată.

Însă, după declanșarea crizei de securitate despre care s-a aflat după declasificarea documentelor din CSAT polițiștii și procurorii au început să deschidă dosare pe bandă pentru manifestațiile extremiste și cultul legionar, pentru derapaje antisemite identificate pe rețelele de socializare, au audiat suspecți, au efectuat percheziții și au dispus măsuri preventive, de control judiciar sau chiar reținere. Vezi exemple aici și aici.

Până la acest moment însă, înainte ca fenomenul extremist să scape de sub control și să propulseze în finala prezidențială un candidat pro-rus, înconjurat de neolegionari anchetați pentru că ar fi urmat să provoace tulburări publice, lucrurile nu au stat așa, iar autoritățile au îngropat legea prin lipsa lor de reacție.

  • Alex Florin Florența (45 de ani) a devenit procurorul general al României în 30 martie 2023, de către președintele Klaus Iohannis. G4Media consemna în februarie 2023 declarațiile unor colegi de breaslă ai lui Florența care spuneau că ”știe carte, e muncitor, dar nu e sclipitor” și că ar fi gestionat decent DIICOT Timișoara. Citește aici mai multe detalii despre șeful Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. 

O analiză G4Media și ISE din 2022 a arătat în exclusivitate cum procurorii au închis 96% din dosarele soluționate în 2022 privind promovarea antisemită, legionară și a criminalilor de război, ba mai mult, unul dintre judecătorii pe masa cărora au ajuns astfel de spețe justifica una din ordonanțele de clasare ale procurorilor. Citește analiza integrală aici.

O analiză RFI din 2023 arată, de asemenea, că din cele 82 de dosare pe care procurorii le aveau de soluționat, 25% au fost clasate, iar restul au rămas nesoluționate. 

  •  Ordonanța 31/2002 este în vigoare de două decenii și, conform articolului 5, pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani promovarea în public a cultului persoanelor care au comis genocid sau crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. În anul 2022 un singur dosar din 26 a fost trimis în judecată.

Iată mai jos doar trei din cele mai recente exemple de încălcare a OUG 31/2002 înregistrate în doar nouă luni, cu impact major în social media, dar pentru care procurorii nu s-au autosesizat:

G4Media și Info Sud-Est au scris pe larg despre cum încalcă legea autoritățile, minimalizând rolul criminalilor de război din România anilor ’40 și a indicat 16 situații în care legea este încălcată flagrant.

În urma demersurilor G4Media și ISE, au fost schimbate numele străzilor Ion Antonescu din Constanța, Gheorghe Alexianu din Costinești și numele Liceului ”Mircea Vulcănescu” din sectorul 4 București.

Totuși, rămân încă multe străzi, busturi, alte monumente sau spații publice care păstrează numele unor criminali de război. Câteva exemple, în mari centre urbane: În Sectorul 1 din Capitală există o stradă cu numele lui Vulcănescu, în Sectorul 2 un bust memorial, iar în Cluj Napoca, în 2017, însuși primarul Emil Boc a retras de pe ordinea de zi un proiect prin care urma să fie schimbat numele străzii Radu Gyr, invocând ”societatea civilă” care i-a cerut acest lucru.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

3 comentarii

  1. Trebuie eliminata marca iohannis de peste tot.

  2. Demis urgent, fără nici o pensie și banii de salar înapoi. Nu se dă salar imens ca să dormi în papuci. Așa ar trebui să fie legea pentru acești trântori sau incompetenți.

Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.