Parchetul General: Decizia de neconstituționalitate a CCR privind ordonanța Prună se referă la controlul președintelui Înaltei Curți și la atribuțiile SRI de a ancheta spionajul, trădarea și terorismul

Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a explicat într-un răspuns pentru G4Media la ce se referă decizia de neconstituționalitate a CCR privind Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal (ordonanța Prună).

Parchetul spune că decizia de neconstituționalitate a CCR privind ordonanța Prună se referă la controlul președintelui Înaltei Curți privind punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică și la atribuțiile SRI de a ancheta spionajul, trădarea și terorismul.

”Cele patru dispoziții legale în privința cărora au fost admise excepțiile de neconstituționalitate se pot grupa în două instituții, cea a controlului efectuat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție în privința punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, respectiv cea privind atribuțiile stabilite pentru Serviciul Român de Informații ca organ de cercetare penală special, pentru o categorie limitată de infracțiuni.

Impactul concret al declarării neconstituționalității acestor dispoziții va putea fi examinat doar pentru cele din urmă, după publicarea deciziei în Monitorul Oficial”, este răspunul Parchetului general la solicitarea G4media.ro.

Pe 16 februarie 2022, cu majoritate de voturi, CCR a admis excepția de neconstituționalitate privind ordonanța Prună.

”Cu majoritate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate (după conexarea celor trei sesizări cu același obiect formulate de Avocatul Poporului și, respectiv, de 51 de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Alianței pentru Unirea Românilor, Partidului Social Democrat, Partidului Național Liberal, precum și de deputați neafiliați și un deputat al Grupului Minorităților Naționale) și a constatat că Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, precum și dispozițiile art.I pct.1 fraza a doua, art.II pct.1, art.IV pct.1 fraza a treia și art.IV pct.2 fraza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.6/2016 sunt neconstituționale”, potrivit unui comunicat al CCR.

Articolul I punctul 1 fraza a doua a ordonanței Prună spune:

”De asemenea, organele de cercetare penală speciale pot efectua, în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale prevăzute în titlul X din Codul penal şi infracţiunilor de terorism, din dispoziţia procurorului, punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică.”

Articolul II punctul 1 din aceeași ordonanță arată:

”Semestrial sau ori de câte ori este nevoie, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau unul dintre judecătorii anume desemnaţi de către acesta verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor prevăzut de art. (…) din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, cu modificările şi completările ulterioare, a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală.”

Articolul IV punctul 1 fraza a treia din ordonanță prevede:

”Verificarea modului de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor a executării acestor supravegheri tehnice se realizează potrivit art. (…) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

Iar articolul IV punctul 2 fraza a doua arată:

”Prin excepţie, organele Serviciului Român de Informaţii pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale conform art. (…) din Codul de procedură penală pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, conform prevederilor art. (…) teza finală din Codul de procedură penală.”

Cu alte cuvinte, ofițerii SRI rămân organe de cercetare penală speciale doar cu privire la propriii angajați, au explicat experți consultați de G4media.ro întrucât articolul I punctul 1 fraza a întâia a ordonanței a trecut de controlul de constituționalitate:

”Organele de cercetare penală speciale efectuează acte de urmărire penală numai în condiţiile art. (…), corespunzător specializării structurii din care fac parte, în cazul săvârşirii infracţiunilor de către militari sau în cazul săvârşirii infracţiunilor de corupţie şi de serviciu prevăzute de Codul penal săvârşite de către personalul navigant al marinei civile, dacă fapta a pus sau a putut pune în pericol siguranţa navei sau navigaţiei ori a personalului”.

În schimb, SRI nu va mai putea face interceptări ce vor fi folosite ca probe în procesul penal privind infracțiunile contra securităţii naţionale prevăzute în titlul X din Codul penal şi infracţiunile de terorism.

Potrivit titlului X din Codul penal, infracțiunile contra securității naționale sunt: trădarea, trădarea prin transmitere de informații secrete de stat, trădarea prin ajutarea inamicului, acțiuni împotriva ordinii constituționale, înalta trădare, acțiunile ostile contra statului, spionajul, atentatul care pune în pericol securitatea națională, atentatul contra unei colectivități, actele de diversiune, comunicarea de informații false, propaganda pentru război, compromiterea unor interese de stat, divulgarea secretului care periclitează securitatea națională, infracțiuni contra persoanelor care se bucură de protecție internațională, constituirea de structuri informative ilegale, nedenunțarea unor infracțiuni contra securității naționale.

De notat că infracțiunea de acțiuni împotriva ordinii constituționale era investigată de DIICOT în dosarul 10 August, iar infracțiunea de comunicare de informaţii false este, de asemenea, investigată de DIICOT în cazul de la centrul de vaccinare Răchiţeni, Iaşi, în care este implicată senatoarea Diana Şoşoacă.

Cu privire la aceste infracțiuni contra securităţii naţionale şi de terorism, ofițerii SRI nu vor mai putea face interceptări ce vor fi folosite de procurori ca probe în procesul penal, ci doar vor informa procurorii DIICOT ca să ceară aceștia mandate judiciare de supraveghere tehnică.

Context

După decizia CCR nr. 51 din 16 februarie 2016, care a desfiinţat binomul Parchet-SRI şi nu a mai permis serviciilor secrete să ajute procurorii în strângerea probelor, Guvernul Cioloş a emis OUG 6/2016 prin care a reglementat activitatea Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor (CNIC) din subordinea SRI.

Pe de-o parte, OUG 6/2016 a stabilit cadrul legal privind posibilitatea serviciilor secrete de a face interceptări prin CNIC ca organe de cercetare penală speciale în cazul infracţiunilor săvârşite de ofiţerii lor sau în cazuri care ţin de securitatea naţională precum trădare, spionaj sau terorism.

CCR a făcut diferența între mandatele de siguranță națională (MSN) utilizate de SRI ca mijloace de colectare a informației și mandatele de supraveghere tehnică (MST) utilizate de justiție pentru colectarea probelor. Practic, CCR nu a mai permis ca interceptările făcute de SRI pentru colectarea informației să fie folosite ca probe în procesul penal.

Pe de altă parte, OUG 6/2016 a reglementat posibilitatea procurorilor de a face singuri interceptări, prin serviciile lor tehnice din cadrul parchetelor, folosind infrastructura CNIC.

CNIC din subordinea SRI este singura instituţie abilitată să deţină astfel de infrastructură de interceptare. Prin decizia CSAT nr. 0068/2002, SRI a fost desemnat “autoritate naţională în domeniul realizarii interceptărilor şi al relaţiilor cu operatorii de telecomunicaţii”. În 2002, şefii CSAT erau preşedintele Ion Iliescu şi premierul Adrian Năstase.

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR. 

sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea