Pariurile riscante făcute de Canada în privința vaccinării s-ar putea dovedi în final câștigătoare – experți

Contextul

Premierul Justin Trudeau a declarat în urmă cu câteva luni că oricine dorește poate fi complet vaccinat în Canada până la sfârșitul lunii septembrie. Analiștii afirmă însă că această țintă este nerealistă, în condițiile în care țara nord-americană a făcut pași greșiți în campania actuală de vaccinare a populației împotriva coronavirusului. Aceasta în ciuda faptului că guvernul de la Ottawa a reușit să-și asigure cel mai mare număr de doze de vaccin anti-COVID pe cap de locuitor din lume și l-a desemnat pe un militar cu 30 de ani de experiență – generalul-maior Dany Fortin – în fruntea eforturilor logistice de distribuire și inoculare a canadienilor. (Acesta s-a retras zilele trecute din fruntea campaniei de distribuire în condițiile în care este anchetat de autorități. Generalul brigadier Krista Brodie a fost numită înlocuitoarea sa de către guvernul liberal). Importul de vaccinuri și distribuirea lor către provinciile și teritoriile canadiene au fost însă mult întârziate.

Până marți la prânz, doar 3,30% din populație (1.252.998 de persoane) a fost complet vaccinată și 38,87% din locuitori, respectiv 14.771.261 de persoane, au primit cel puțin o doză, conform datelor guvernamentale. Numărul total al canadienilor parțial vaccinați este de 13.518.263 de persoane, ceea ce reprezintă 35,57% din populație.

De partea lor, statisticile Bloomberg au indicat marți la prânz că țara nord-americană a administrat aproape 19 milioane de doze de vaccin anti-coronavirus, cu 39,9% din populație vaccinată cu cel puțin o doză și 3,3 dintre locuitori complet vaccinați. Media zilnică a vaccinurilor administrate este de circa 386.000 de doze.

În timp ce abordarea tipică pentru vaccinările COVID-19 la nivel mondial presupune utilizarea aceleiași marci de vaccin pentru fiecare din cele două doze – de exemplu, Pfizer + Pfizer, Moderna + Moderna sau AstraZeneca + AstraZeneca – administrată la intervale specifice, Canada a experimentat două abordări neobișnuite: a oferit, în unele situații, doze de vaccin diferite pentru persoanele care s-au vaccinat cu ambele doze împotriva coronavirusului (de exemplu, AstraZenaca + Moderna) și a întârziat administrarea celei de-a doua doze cu până la patru luni.

Situația a fost determinată tot de întârzierile cu livrările de vaccinuri. Din cauza aceasta, în urmă cu câteva luni, National Advisory Committee on Immunization (NACI) a emis o recomandare prin care se întârzie administrarea celei de-a doua doze la maximum patru luni, cu mult dincolo de recomandările producătorilor. Astfel, o persoană care a primit prima doză de vaccin anti-COVID la sfârșitul lunii martie va fi programată pentru rapel la sfârșitul lunii iulie, una care l-a primit la mijlocul lunii aprilie va primi a doua doză la mijlocul lunii august șamd.

În acel moment, decizia NACI a stârnit critici vehemente potrivit căreia Canada s-a angajat într-un „experiment la nivel de populație.” Printre altele, oficialii au fost acuzați că au luat această decizie fără a avea datele științifice necesare și că cercetări din ce în ce mai numeroase sugerau că aceasta nu este cea mai sigură abordare pentru persoanele imunocompromise și adulții în vârstă.

La această mișcare controversată s-au adăugat schimbări mai recente ce vizează amestecarea dozelor – inclusiv oferirea unei opțiuni pe bază de ARNm, de la Pfizer sau Moderna, la unii dintre canadieni care s-au vaccinat deja cu prima doză de AstraZeneca.

Ambele decizii au stârnit un val de critici, însă potrivit mai multor experți în vaccinuri citați de CBC (postul național de radio și televiziune, favorabil abordărilor oficiale), deși mișcările pot părea aparent neortodoxe, ele sunt înrădăcinate în decenii de știință, susținute de cercetări emergente și ar putea preveni decesele COVID-19 într-un moment în care Canada face eforturi să aducă suficiente vaccinuri din strainatate.

„Cred că strategia cu doză unică, care a fost prezentată de agențiile noastre canadiene de sănătate publică, a salvat într-adevăr o mulțime de vieți și a fost cu adevărat instrumentală și va fi importantă pentru ca noi să ne întoarcem la o viață mai normală,” a declarat Alyson Kelvin, un vaccinolog de la VIDO-InterVac, o companie de dezvoltare a vaccinurilor din Saskatoon.

Amestecarea dozelor de vaccin ar putea de asemenea să fie o abordare utilă în lunile următoare, a afirmat doctorul Christopher Labos, un cardiolog și epidemiolog din Montreal. „Mai ales pentru că vrem ca oamenii să primească a doua doză,” a spus el. „Iar daca dificultățile de aprovizionare continuă sa fie o problemă, nu vrem sa amânăm administrarea celei de-a doua doze așteptând sosirea rezervelor de vaccinuri.”

Când vine vorba de decizia unică a Canadei de întârziere în administrarea dozelor de vaccin anti-COVID, experții în vaccinuri au subliniat că, deși s-a abătut semnificativ de la programul mai scurt al studiilor clinice, ea se încadrează în linia mai cuprinzătoare a științei vaccinurilor.

În acest sens, Alyson Kelvin a notat că, de obicei, acordarea unui timp mai mare între o primă doză de vaccin și a doua doză de vaccin „duce într-adevăr la un răspuns imun general mai bun și la protecția împotriva oricărui agent patogen împotriva căruia a fost făcut vaccinul.”

Recomandările exacte pentru diferitele tipuri de vaccinuri COVID-19 variază, dar un lucru este comun: producătorii menționează termene strânse pentru administrarea dozelor, între care două doze la doar 28 de zile distanță pentru Moderna, două doze la 21 de zile distanță pentru Pfizer și două doze la un minim de patru săptămâni și nu mai mult de 12 săptămâni distanță pentru AstraZeneca.

În timp ce producătorii recomandă respectarea intervalelor de dozare din studiile clinice, aceste programe s-au bazat pe dezvoltarea rapidă a vaccinurilor sigure și eficiente în timpul crizei globale de sănătate și nu neapărat pentru a avea cel mai bun interval de timp posibil între doze, a afirmat Kelvin.

Opinia vaccinologului canadian se bazează și pe un studiu din Marea Britanie publicat săptămâna trecută de University of Birmingham și Public Health England  care a indicat că vaccinul Pfizer generează răspunsuri de anticorpi de 3,5 ori mai mari la persoanele în vârstă atunci când a doua doză de vaccin a fost întârziată până la 12 săptămâni după prima administrare de vaccin. Acest lucru, susțin specialiștii, este un indiciu timpuriu că o întârziere mai mare între doze poate oferi de fapt mai multă protecție.

Doctorița Danuta Skowronski de la Centre for Disease Control din Columbia Britanică, ale cărei cercetări au contribuit la luarea de către Canada a deciziei de a prelungi intervalul dintre vaccinurile COVID-19, a declarat pentru CBC News că descoperirile nu au reprezentat „o surpriză” și că ele au întărit convingerea oamenilor de știință că un interval de timp mai lung între doze ar putea fi benefic.

Măsura ajută, de asemenea, Canada să vaccineze rapid mai mulți locuitori, mai mult de jumătate dintre adulții eligibili primind până acum cel puțin o doză de vaccin.

Cu toate acestea, doctorul Christopher Labos și alți specialiști speră că majoritatea canadienilor vor primi a doua doză mai devreme decât termenul maxim de patru luni stabilit de NACI, pentru a se asigura că populația vaccinată dezvoltă o protecție solidă. Acest lucru este important în special pentru populațiile vulnerabile și mai în vârstă care au imunitate scăzută. „Patru luni este probabil limita extremă; nu cred că cineva va sugera să o împingem mult dincolo de asta. Punctul ideal este probabil undeva între acel interval de trei săptămâni până la trei luni,” a afirmat medicul.

În afară de întârzierea de câteva luni între doze, recomandată de NACI, canadienii se mai confruntă în acest moment cu o nouă problemă: doze diferite de vaccin oferite unei persoane, o abordare care nici ea nu a fost studiată în studiile clinice inițiale.

Mai multe provincii canadiene au decis să aleagă această variantă sau explorează strategii de dozare mixte pentru viitor, având în vedere atât nivelurile variate de doze de vaccinuri provenite de la diferiți producători, cât și îngrijorările cu privire la riscurile cheagurilor de sânge apărute după administrarea vaccinului AstraZeneca. Aceste cazuri, rare dar grave, au fost raportate la 28 de persoane dintr-un total de 2.3 milioane de canadieni care au fost vaccinați cu AstraZeneca. Patru cazuri au fost fatale (sursa).

Mai mulți experți au subliniat că o strategie bazată pe oferirea de vaccinuri diferite aceleiași persoane ar putea fi utilă având în vedere situația Canadei și nu este atât de neobișnuită în cazul altor vaccinuri. „Cu siguranță amestecarea tipurilor de vaccin nu este fără precedent,” a remarcat Matthew Miller, profesor asociat de boli infecțioase și imunologie la McMaster University din Hamilton, care este, de asemenea, afiliat la NACI,fără însă a vorbi în numele organismului consultativ.

„Doar că natura situației de aici este că trebuie să luăm aceste decizii pe baza unor dovezi în evoluție în contextul unei urgențe de sănătate publică fără precedent,” a afirmat expertul. Acesta s-a referit, de exmplu, la vaccinurile anuale împotriva gripei, despre care a spus că pot proveni dintr-o varietate de surse, ceea ce înseamnă că oamenii ar putea primi o marcă sau o formă diferită de tehnologie de vaccinare în fiecare an. La fel și cu vaccinul contra zona zoster, a afirmat Miller, care a avut o formulă specifică în prima generație, în timp ce o formulare diferită a fost utilizată pentru o doză ulterioară, mai eficientă.

„Înainte de aceasta, nimeni nu întreba de fapt ‘cine mi-a făcut vaccinul;’ pur și simplu mergeai să primești vaccinul antigripal,” a afirmat Labos. „Și nimeni nu părea să-și dea seama că există mai multe companii care produc diferite tipuri de vaccinuri împotriva gripei și că acestea erau folosite în diferite segmente ale populației – oamenii erau relativ indiferenți la această problemă.”

Doctorul Labos a menționat, de asemenea, că rezultatele preliminare ale unui studiu din Marea Britanie sugerează că utilizarea unor vaccinuri diferite pentru cele doua doze ar putea oferi chiar „un răspuns imun mai bun.”

Descoperirile inițiale, bazate pe un studiu care utilizează vaccinuri Pfizer și AstraZeneca, au arătat că schimbarea fiecăruia din cele două vaccinuri pentru celălalt la rapel a crescut șansa ca persoana vaccinată să aibă reacții ușoare sau moderate, cum ar fi oboseală, cefalee sau febră. Aceste reacții pot prezice o imunitate bună, deși sunt necesare cercetări suplimentare înainte de a trage concluzii ferme (sursa).

Este sau nu benefică această strategie folosită de canadieni? Opiniile experților sunt împărțite. Unele voci critică abordarea îmbrățișată de autoritățile canadiene, altele în schimb o laudă si spun ca va da rezultate. Cert este că, în ultimele săptămâni, în ciuda întrebărilor legate de strategia controversată a Canadei, eforturile de vaccinare la nivel național încep să dea rezultate, deși ele sunt departe de ceea ce ar trebui să fie pentru o țară dezvoltată și cu resurse financiare și logistice numeroase.

Cazurile, spitalizările și decesele provocate de COVID-19 în rândul celor mai în vârstă canadieni au început recent să scadă într-un ritm mai rapid decât la adulții mai tineri, care sunt încă mai puțin probabil să fie vaccinați, potrivit unei analize CBC News publicată la sfârșitul lunii aprilie.

Această constatare sugerează că țara nord-americană se află acum foarte aproape să  ajungă la același nivel cu Statele Unite, Marea Britanie și Israel, unde campaniile de vaccinare în masă sunt mult mai avansate și decesele scad dramatic.

Alyson Kelvin a spus că strategiile Canadei pot ridica semne de întrebare, dar sunt totuși în concordanță cu mai multe cercetări privind vaccinurile care au existat cu mult înainte de apariția pandemiei de coronavirus.

„Cred că a fost cu siguranță o preocupare valabilă că toate dovezile pe care le-am avut pentru vaccinurile COVID-19 s-au bazat pe studiile clinice de faza a treia,” a afirmat ea, adăugând: „Desigur, aceasta nu a luat în considerare ceea ce înțelegem despre vaccinuri și răspunsurile imune la vaccinuri.”

În ceea ce privește statisticile coronavirusului, de la începutul pandemiei, Canada a înregistrat până marți la prânz un total de 1.336.825.7211 de cazuri de infecții cu COVID-19, care au provocat moartea a 25.009 persoane. Dintre cei infectați, 1.245.415 de canadieni s-au vindecat, în timp ce numărul cazurilor active este de 66.143.

Surse: CBC News, CTV News, Bloomberg, CityNews

Foto: G4Media.ro