Parlamentul a adoptat un proiect USR pentru facilitarea restaurării clădirilor istorice prin flexibilizarea mecanismului de cofinanțare între primărie și proprietari

Parlamentul a adoptat un proiect USR pentru facilitarea restaurării clădirilor istorice prin flexibilizarea mecanismului de cofinanțare între primărie și proprietari, anunță USR printr-un comunicat.

Din 2023, primăriile vor putea să restaureze mai multe clădiri istorice în fiecare an, iar mai multe clădiri istorice reabilitate înseamnă nu doar îmbunătățirea patrimoniului cultural, ci și a calității vieții în orașe menționează USR.

„Prin această lege, oferim mai multe unelte primăriilor care își doresc să repare fațadele clădirilor de patrimoniu. La restaurarea imobilelor care sunt valoroase pentru comunitate, primăria poate participa prin cofinanțarea lucrărilor. Dacă până acum cuantumul de cofinanțare era fixat la 50%, după intrarea în vigoare a acestui proiect de lege vom da voie autorităților locale să-și stabilească singure cuantumul cu care participă, în funcție de importanța imobilului, starea acestuia și alte criterii obiective stabilite de consiliile locale.

Astfel, își vor putea folosi bugetul disponibil într-un mod cât mai eficient, ceea ce va duce la o îmbunătățire mai rapidă a vieții cetățenilor și la o atractivitate sporită din punct de vedere turistic a localităților. Sperăm ca modificarea aceasta să intre în vigoare cât mai repede astfel încât să ajute cât mai multe localități la elaborarea bugetelor pentru anul următor”, a declarat senatorul USR Raoul Trifan, inițiator al proiectului de lege.

Proiectul USR (https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=19709) modifică Legea 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor în sensul că administrația publică locală va putea stabili, pentru fiecare lucrare de intervenție, cuantumul cofinanțării, minimum fiind 20%, iar maximum 80% din valoarea lucrării.

Ultimul recensământ al clădirilor declarate monumente istorice din România, realizat în anul 2015, arăta că avem 30.154 de clădiri înscrise în Patrimoniul cultural național al României, majoritatea fiind într-o stare avansată de degradare, mai precizează USR.