Parlamentul a încuviințat, cu o largă majoritate, instituirea stării de alertă în România pentru următoarea lună / Modificări aduse de PSD: Guvernul, obligat să ofere gratuit măști de protecție persoanelor defavorizate, iar Ministerul Sănătății nu va putea demite șefii spitalelor aflate în subordinea autorităților locale

Camera Deputaților și Senatul, reunite în ședință comună, au încuviințat miercuri, cu 372 de voturi ”pentru”, 37 de voturi ”împotrivă” și 7 abțineri instituirea stării de alertă pe întreg teritoriul României, începând cu 18 mai, pentru 30 de zile.

Au votat împotriva instituirii stării de alertă parlamentarii Pro România și cei ai ALDE.

Anterior ședinței de plen comun, Comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au întocmit un raport favorabil la proiectul de hotărâre privind încuviinţarea stării de alertă şi a măsurilor instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă, introducând mai multe amendamente la HG.

Astfel, a fost introdusă prevederea ca Guvernul, prin Ministerul Sănătăţii, să pună la dispoziţia autorităţilor publice locale necesarul de măşti de protecţie pentru familiile şi persoanele defavorizate de pe raza unităţilor administrativ – teritoriale respective, potrivit deciziilor luate marţi de deputaţii din comisiile juridice.

O altă prevedere introdusă este că autorităţile publice locale exercită atribuţia de numire, suspendare şi eliberare din funcţie a persoanelor care ocupă funcţii de conducere în cadrul unităţilor sanitare din subordinea lor, în condiţiile legii.

Raed Arafat: Sunt în curs de elaborare ordinele miniştrilor care vor implementa măsurile privind starea de alertă

Secretarul de stat în MAI Raed Arafat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, a declarat, în cadrul dezbaterilor generale din plenul Parlamentului, că sunt în curs de elaborare ordinele de miniştri prin care se vor implementa măsurile din Hotărârea de Guvern nr. 394/2020 privind instituirea stării de alertă pentru o perioadă de 30 de zile.

„Hotărârea de Guvern pentru declararea stării de alertă prevede o perioadă de 30 de zile şi bineînţeles măsurile care urmează să fie aplicate conform legislaţiei şi conform Legii 55. La acest moment, sunt în curs de elaborare ordinele miniştrilor care vor implementa aceste măsuri şi urmează să vedem care va fi evoluţia situaţiei, după prima fază a perioadei de relaxare”, a declarat Arafat, în deschiderea şedinţei de plen a Parlamentului în cadrul căreia se dezbate solicitarea premierului Ludovic Orban privind încuviinţarea stării de alertă pe teritoriul ţării.

Şeful DSU a precizat că sunt prevăzute măsuri la nivelul mai multor sectoare, mai ales sanitar, dar şi pentru transporturi, economie, alte domenii asupra cărora pandemia cu noul coronavirus are impact.

El a solicitat renunţarea la propunerea de modificare a HG şi revenirea la forma iniţială.

Barna: De la începutul crizei n-a existat predictibilitate şi această stare de fapt trebuie să înceteze

Liderul USR, Dan Barna, a declarat în cadrul dezbaterilor că partidul pe care îl conduce apreciază că, de la începutul crizei create de epidemia de coronavirus, nu a existat predictibilitate, iar această „stare de fapt” trebuie să înceteze.

„USR va vota încuviinţarea stării de alertă. O facem pentru că suntem convinşi că acest guvern are nevoie de un instrument legal pentru a putea administra situaţia specială în care continuăm să ne aflăm. (…) Nu este doar guvernul unora care au carnete de partid”, a declarat Barna în şedinţa plenului reunit al Parlamentului care dezbate încuviinţarea stării de alertă.

El a arătat că USR a gândit mereu constructiv, dar a observat totodată că există o lipsă de predictibilitate, „care este o stare de fapt”.

„Constructiv însă nu înseamnă că închidem ochii. Noi am înţeles că în toată această perioadă sunt necesare măsuri specifice, le-am şi susţinut. Am înţeles că este nevoie de restricţii, însă oamenii au nevoie de mai mult decât atât, de o perspectivă care ne ajută să înţelegem cum se va schimba viaţa noastră în următoarele luni şi mai ales ce fac autorităţile pentru a-i sprijini pe români să-şi recupereze cât mai rapid ceea ce s-a pierdut în ultima perioadă. Românii au pierdut locuri de muncă, oportunităţi de afaceri şi aparenţa aceea de normalitate, de viaţa normală. Viaţa culturală a dispărut aproape cu totul. (…) De la începutul acestei crize am văzut tot felul de contradicţii, cârpeli şi stângăcii. S-au luat decizii de pe o zi pe alta, iar în unele cazuri în a treia zi s-a revenit la ceea ce s-a stabilit în prima zi. Predictibilitate nu a existat. Aceasta este o stare de fapt care trebuie să înceteze”, a susţinut liderul USR.

Potrivit acestuia, „se vede de la Bruxelles că România stagnează” şi a afirmat că „funcţionează legi şi instituţii schilodite de Liviu Dragnea”.

„Este nevoie de un plan şi acesta se poate realiza. Că e nevoie de un plan, ne spune şi Comisia Europeană. (…) Suntem ţara în care funcţionează legi şi instituţii schilodite de Liviu Dragnea. Secţia specială de prigonit magistraţii este încă acolo. Legile justiţiei sunt încă în dezacord cu recomandările Comisiei de la Veneţia. (:..) Nu putem continua să evocăm pandemia pentru a refuza să punem justiţia în ordine”, a spus Dan Barna, care a amintit că USR a depus mai multe iniţiative pe aceste teme.

El a menţionat că „PSD vrea să conserve numirile în spitale sub puterea administraţiei locale, pentru a conserva acele reţele de putere care au îngenuncheat sistemul sanitar”.

Ponta: Pro România va vota împotriva stării de alertă

Pro România va vota împotriva instituirii stării de alertă, a anunţat, în plenul Parlamentului, preşedintele partidului, Victor Ponta.

„Există şi voturi împotrivă şi, alături de colegii de la Pro România, aşa cum am votat împotriva legii săptămâna trecută, vom vota şi împotriva acestei proceduri foarte ciudate. Oricine trece de anul II la Facultatea de Drept ştie că în Parlament nu votezi Hotărâri de Guvern. Dar, din punct de vedere politic, vom vota împotrivă, pentru a explica pentru foarte mulţi oameni, care sunt de aceeaşi părere cu noi, că nu facem altceva, nu faceţi dumneavoastră cei care votaţi pentru decât să daţi puteri mai mari unui Guvern – Guvernul Orban, care în ultimele luni a dovedit că este incapabil să-şi apere cetăţenii”, a afirmat Ponta, la dezbaterea privind solicitarea premierului de încuviinţare a stării de alertă.

El a spus că nu trebuie date puteri mai mari unui Guvern care „gândeşte cu o minte de miliţian de dinainte de ’89, dă amenzi, sancţionează, dar nu sprijină oamenii”.

„Acest Guvern s-a opus tuturor măsurilor bune pentru români. Aş fi vrut ca astăzi să votăm să interzicem Guvernului actual să mai vândă muncitori români, buşteni, grâu, să ne vândă pe noi toţi şi viitorul nostru. Din păcate, ni se cere să dăm mai multe puteri unui Guvern pe care noi cei de la Pro România îl considerăm ilegitim, băgat pe gâtul Parlamentului de preşedintele Iohannis ca o formă de şantaj în luna martie, un Guvern pe care trebuie să-l dăm imediat jos, nu să-i dăm mai multe puteri. Aşa că vom vota împotrivă”, a explicat Victor Ponta.

Tăriceanu: ALDE nu va vota pentru o stare de alertă la nivel naţional

ALDE nu va vota pentru o stare de alertă la nivel naţional, deoarece costurile economice şi democratice sunt mult prea mari, a anunţat, în plenul Parlamentului, preşedintele partidului, Călin Popescu-Tăriceanu.

„Am ajuns să discutăm despre o nouă stare excepţională pentru toată ţara, pentru că Guvernul este incapabil să facă ceea o lume întreagă face: să testeze cu cap, să testeze masiv şi să testeze local. Dacă ar fi făcut acest lucru şi nu ar fi fost cu mintea doar la alegeri, întâi la alegeri, întâi la anticipate şi apoi la cele la termen, astăzi nu am mai fi fost în această situaţie, ci, în cel mai rău caz, s-ar fi pus problema unor stări de alertă la nivel local, acolo unde s-au identificat focare şi zone cu potenţial de a deveni focare. ALDE nu poate accepta ca o ţară întreagă să sufere din cauza unor incompetenţi care încă ne mai guvernează”, a spus Tăriceanu, miercuri, plenul Parlamentului.

Potrivit lui Tăriceanu, starea de alertă ar trebui să fie numai una locală şi nu naţională.

„Insistenţa de a bloca întreaga economie în care guvernul se laudă că am avut cele mai puţine victime din univers (…) miroase a dorinţă de a mai umple câteva din puşculiţele de partid, prin achiziţii dubioase şi fără licitaţie şi direcţionate către firmele de partid”, a adăugat Tăriceanu.

El a atras atenţia că Guvernul nu ar fi trebuit să închidă cinci dintre punctele de trecere a frontierei cu Ungaria şi ca apreciat drept „inacceptabil” faptul că activitatea cultelor religioase este reglementată printr-un ordin comun al Ministerului de Interne şi al Sănătăţii.

Potrivit legii, starea de alertă se instituie de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului Afacerilor Interne, şi nu poate depăşi 30 de zile, însă, pentru motive temeinice, poate fi prelungită pentru încă 30 de zile. Când starea de alertă se instituie pe cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de pe teritoriul ţării, măsura se supune încuviinţării Parlamentului.

Parlamentul se pronunţă în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în termen de 5 zile de la data solicitării de încuviinţare. Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviinţare, starea de alertă încetează de îndată. Parlamentul poate încuviinţa măsura adoptată de Guvern integral sau cu modificări.

Guvernul a publicat luni proiectul de hotărâre care reglementează restricțiile impuse pe durata stării de urgență. Printre obligații și restricții se numără impunerea purtării măștii de protecție în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă.

Circulația în afara localităților se va face doar în baza unei declarații pe propria răspundere (descarcă aici noul model de declarație). Jandarmeria Română a anunțat că declarația pe proprie răspundere poate fi scrisă și de mână.

De asemenea, în interiorul localităților se interzice circulația persoanelor în grupuri pietonale mai mari de 3 persoane care nu aparțin aceleiași familii, precum și formarea unor asemenea grupuri. Cetățenii care vin din străinătate și nu au semne de infectare cu coronavirus trebuie să intre în carantină sau izolare la domiciliu, în timp ce cei care prezintă simptome intră în carantină instituționalizate.

Cele mai importante prevederi din Hotărârea de Guvern prin care a fost instituită starea de alertă:

În interiorul localităților se interzice circulația persoanelor în grupuri pietonale mai mari de 3 persoane care nu aparțin aceleiași familii, precum și formarea unor asemenea grupuri.

Pentru toate persoanele care vin în România din străinătate, se instituie măsura carantinării/izolării la locuința/locația declarată de persoana în cauză, împreună cu colocatarii, inclusiv familia/aparținătorii, după caz.

Prin excepție de la prevederile pct. 2, persoanele care nu au posibilitatea îndeplinirii condițiilor pentru carantina/izolarea la locuință/altă locație sau care solicită acest lucru pentru a nu își expune familia, pot opta pentru măsura carantinei instituționalizate, în spații special destinate puse la dispoziție de autoritățile administrației publice locale.

Persoanele care nu respectă măsurile de carantină/izolare la locuință/altă locație sunt introduse în carantină instituționalizată pentru o perioadă de 14 zile și obligate să suporte contravaloarea cazării și hrănirii pe perioada carantinei instituționalizate.

Persoanele aflate în carantină instituționalizată la data intrării în vigoare a prezentei anexe, rămân în carantină în spațiile respective până la încheierea perioadei de 14 zile.

Sunt exceptate de la prevederile pct. 2 următoarele categorii de persoane care nu prezintă simptome asociate COVID-19, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind utilizarea materialelor individuale de protecție împotriva COVID-19: