Parlamentul European a adoptat legea pentru protejarea libertății presei și limitarea spionajului asupra reporterilor / „Este o amenințare pentru cei care vor să folosească puterea statului, inclusiv cea financiară, pentru a face mass-media dependentă de ei”

Legea privind libertatea presei – propusă pentru prima dată de executivul UE în septembrie 2022 – a fost adoptată miercuri cu o majoritate covârșitoare în Parlamentul European, cu 464 de voturi pentru, 92 împotrivă și 65 de abțineri, relatează Euronews.

Actul va obliga guvernele UE să protejeze mai bine mass-media împotriva interferențelor maligne și să limiteze utilizarea programelor de spionaj împotriva jurnaliștilor. De asemenea, posturile de televiziune vor trebui să dezvăluie în mod transparent informații privind proprietatea, finanțarea și publicitatea de stat.

Pentru a supraveghea punerea în aplicare a legilor, va fi creat un organism european specializat, denumit Consiliul european pentru servicii media.

Dezinformarea pe scară largă, lipsa de transparență în ceea ce privește proprietatea asupra mass-media și presiunea tot mai mare asupra jurnaliștilor au determinat blocul comunitar să intervină cu noi norme radicale. Acesta este primul regulament al UE menit să protejeze presa liberă, considerată o piatră de temelie a democrației europene.

UPDATE: Principalele prevederi ale legii, potrivit unui comunicat al Parlamentului European:

„Protejarea muncii jurnaliștilor

Autorităților le va fi interzis să facă presiuni asupra jurnaliștilor și editorilor pentru ca aceștia să își dezvăluie sursele, inclusiv prin mijloace ca plasarea lor în detenție, aplicarea de sancțiuni, percheziționarea birourilor sau instalarea unor softuri de supraveghere intruzive pe dispozitivele lor electronice.

Parlamentul a adăugat garanții semnificative pentru situațiile în care pot fi utilizate programele spion (spyware). Autorizarea lor se va face de la caz la caz de o autoritate judiciară în scopul anchetării unor infracțiuni grave pasibile de pedepse privative de libertate. Chiar și în astfel de situații, persoanele vizate vor avea dreptul de a fi informate după începerea supravegherii și o vor putea contesta în fața unei instanțe.

Independența editorială a furnizorilor publici de servicii mass-media

Pentru a împiedica folosirea în scopuri politice a mijloacelor publice de informare în masă, conducătorii lor și membrii consiliilor lor de administrație ar trebui aleși prin proceduri transparente și nediscriminatorii, pentru un mandat suficient de lung. Demiterea lor nu va fi posibilă înainte de încheierea contractului, cu excepția cazurilor în care nu mai îndeplinesc criteriile profesionale.

Furnizorii publici de servicii mass-media vor trebui să fie finanțați prin proceduri transparente și obiective, iar fondurile alocate ar trebui să fie sustenabile și previzibile.

Transparența structurilor de proprietate

Pentru ca publicul să știe cine controlează mass-media și ce interese ar putea influența relatările de presă, toate organizațiile de știri și afaceri curente, indiferent de dimensiunea lor, vor avea obligația să publice informații despre structura lor de proprietate. Informațiile vor fi incluse într-o bază de date națională. Organizațiile vor trebui să menționeze și dacă sunt deținute direct sau indirect de stat.

Alocarea echitabilă a publicității de stat

Furnizorii de servicii mass-media vor avea obligația să informeze publicul și despre fondurile primite ca publicitate de stat și despre ajutoarele financiare de stat, inclusiv de la țări din afara Uniunii.

Fondurile publice pentru presă sau platformele online vor trebui să fie alocate conform unor criterii transparente, proporționale și nediscriminatorii. Informațiile despre cheltuielile cu publicitatea de stat vor fi publice și vor include suma totală anuală și suma alocată fiecărei organizații mass-media în parte.

Protejarea libertății presei din Uniune în fața marilor platforme

Eurodeputații au prevăzut un mecanism care va împiedica platformele online foarte mari, ca Facebook, X (fostă Twitter) sau Instagram, să restricționeze arbitrar sau să elimine conținutul mass-media independent. Platformele vor trebui mai întâi să facă distincția între mass-media independentă și sursele neindependente. Entitățile mass-media vor fi informate atunci când o platformă intenționează să le elimine sau să le restricționeze conținutul și vor avea la dispoziție 24 de ore pentru a răspunde. Doar după ce primește răspunsul, sau în lipsa unui răspuns, platforma va putea să elimine sau să restricționeze conținutul, dacă acesta nu îndeplinește în continuare condițiile.

Entitățile mass-media vor avea posibilitatea să se adreseze unui organism de soluționare extrajudiciară a litigiilor. Ele vor putea și să solicite un aviz din partea Comitetului european pentru servicii mass-media, un comitet nou la nivel european, alcătuit din autorități naționale de reglementare. Acesta va fi înființat în temeiul Legii privind libertatea mass-mediei.”

Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că Parlamentul a „făcut istorie” prin adoptarea acestui act și a onorat memoria unor jurnaliști precum Daphne Caruana Galizia din Malta și Ján Kuciak din Slovacia, ambii uciși pentru că au spus adevărul puterii.

Today, @Europarl_EN made history.

The Media Freedom Act will safeguard journalists from interference, protects them from revealing sources & ensures transparency of media ownership.

It fights disinformation.

For Daphne. For Ján. For all journalists threatened.

For democracy. pic.twitter.com/VgEhnafVe8

— Roberta Metsola (@EP_President) March 13, 2024

Věra Jourová, comisarul european pentru valori și transparență, a declarat marți în parlament că legea va trimite un „mesaj clar celor care vor să slăbească democrația”.

„Este o amenințare pentru cei care vor să folosească puterea statului, inclusiv cea financiară, pentru a face mass-media dependentă de ei”, a adăugat Jourová.

Sabine Verheyen (Germania, PPE), principala legiuitoare în acest dosar, a declarat cu puțin timp înainte de vot că legea va permite presei să devină mai independentă de influența autorităților de stat, în contextul în care există temeri legate de un regres al libertății presei în mai multe state membre.

În timp ce mai multe țări din nordul UE, printre care Irlanda, Finlanda și Suedia, se numără printre primele 5 țări din lume în ceea ce privește independența presei, alte țări sunt în urmă. Grecia se situează pe locul 107 la nivel mondial.

Verheyen a declarat că noul consiliu european va fi capabil să ceară socoteală atât guvernelor, cât și serviciilor de presă, prin elaborarea de avize independente și prin medierea în dispute. Parlamentul a cerut ca secretariatul consiliului să fie numit în mod independent pentru a asigura independența față de Comisie, dar acest lucru nu a fost posibil din cauza „structurilor juridice”, a spus ea.

Țările UE obțin o scutire privind programele spion

Parlamentul a sperat că legea va introduce o interdicție totală privind utilizarea programelor spion împotriva reporterilor, ca răspuns la rapoartele privind utilizarea unor programe precum Pegasus și Predator pentru a sparge echipamentele reporterilor din Grecia, Ungaria, Polonia și Spania.

„Ne-am fi dorit o formulare mai fermă în ceea ce privește programele spion, dar nu am reușit să obținem acest lucru”, a recunoscut Verheyen.

Însă unele state membre – printre care Franța, Italia, Malta, Grecia, Cipru, Suedia și Finlanda – făcuseră presiuni pentru o excepție care să permită guvernelor să asculte conversațiile dintre reporteri și sursele lor în cazul unei amenințări la adresa securității naționale.

Verheyen a explicat că, în conformitate cu noile legi, guvernele UE vor putea folosi programele de spionaj împotriva reporterilor doar ca mecanism de „ultimă instanță”, în cazul în care există un motiv legal.

Jurnaliștii ale căror echipamente sunt piratate din motive de securitate națională vor trebui, de asemenea, să fie pe deplin informați cu privire la măsurile luate împotriva lor, a adăugat ea, dar a dat asigurări că nu va exista „nicio restricție în ceea ce privește activitatea de investigație desfășurată de jurnaliști”.

Europarlamentarul olandez Sophie in ‘t Veld, din grupul centrist Renew, a salutat noile restricții privind programele spionaj, dar a avertizat Comisia Europeană să nu permită guvernelor UE să continue să submineze libertatea presei și drepturile jurnaliștilor.

„Există multe guverne în interiorul Uniunii Europene cărora nu le place să fie controlate”, a declarat ea marți în Parlament, cerând Comisiei să aplice cu fermitate noile reguli și să împiedice statele membre să își încalce responsabilitățile.

Ca răspuns la preocupările ei, Jourová a declarat: „Vom urmări modul în care statele membre vor aborda sarcina clară de a stabili organisme de aplicare cu adevărat independente”.

Legislația se va întoarce acum la Consiliu, înainte de a putea fi adoptată în mod oficial ca lege.