Parlamentul European a adoptat o rezoluție dură cu privire la statul de drept din Grecia. Guvernul Mitsotakis, acuzat că spionează opoziția și presa

Imaginea premierului grec Kyriakos Mitsotakis este grav afectată după rezoluția din Parlamentul European cu privire la statul de drept și libertatea presei în Grecia, scrie publicația IN.gr, citată de Rador Radio România. Rezoluția, depusă de patru grupuri politice (Socialiștii, Liberalii, Verzii și Stânga), a fost adoptată miercuri, plasând Grecia pe aceeași listă cu Ungaria lui Viktor Orbán în ceea ce privește funcționarea statului de drept și a libertăților individuale.

Rezoluțiile PE nu au putere juridică, dar reprezintă semnale politice puternice.

În favoarea aprobării rezoluției s-au poziționat 330 de europarlamentari, în timp ce 254 au fost împotrivă, iar 26 de europarlamentari s-au abținut.

Rezoluția deschide calea Comisiei Europene să utilizeze toate instrumentele disponibile pentru a contracara încălcarea valorilor UE în Grecia, inclusiv să evalueze utilizarea fondurilor UE în baza regulamentului cu privire la dispozițiile comune din Carta Drepturilor Fundamentale, dar și cu privire la nepunerea în aplicare a deciziilor instanțelor europene în conformitate cu Regulamentul de condiționalitate privind statul de drept.

De notat că această procedură este etapa preliminară a procedurii care a fost aplicată Ungariei și care a dus la tăierea fondurilor europene către Budapesta.

Acțiunile de culise întreprinse de guvernul grec cu sprijinul Partidului Popular European nu au dat rezultate, cum era, de altfel, de așteptat, deoarece rezoluția a fost adoptată cu o majoritate relativ confortabilă. Aceste acțiuni au funcționat însă în mod evident ca un scut politic pentru premierul grec care încearcă să-și contureze un profil de lider progresist. (…)

Este interesant că șapte europarlamentari ai Partidului Popular European (PPE) au ignorat ”linia” indicată de șeful grupului, Manfred Weber, și au votat în favoarea rezoluției. Europarlamentarul grec Giorgos Kyrtsos din partea grupului Renew le-a mulțumit public, menționându-i pe nume. Este vorba despre europarlamentarii „Casa: din Malta unde a fost ucisă Caruana Galizia. Hortefeux: fost ministru sub Sarkozy. Lutgen: Belgia. Marinescu: România. Pietikainen: fost ministru, Finlanda. Niedermayer: fost guvernator adjunct al băncii centrale, Republica Cehă. Weiss: Danemarca”, a precizat Kyrtsos, menționând și că alți 6 europarlamentari ai PPE au votat în alb. (…)

Prevederi ale rezoluției

Prin rezoluție, Parlamentul European condamnă instrumentalizarea unor așa-zise „amenințări la adresa securității naționale” în scopul supravegherii unor oponenți politici, inclusiv europarlamentari.

În legătură cu scandalul interceptărilor, așa-numitul „Predatorgate”, europarlamentarii cer o consolidare a garanțiilor democratice. În același timp, ei solicită investigații eficiente cu ajutorul Europol.

Ei cer, de asemenea, schimbarea legislației care a plasat Serviciul Elen de Informații sub controlul direct al prim-ministrului Kyriakos Mitsotakis. Rezoluția exprimă îngrijorări cu privire la transferarea anchetei legate de scandalul interceptărilor telefonice către un alt procuror, precum și cu privire la presiunile politice, intimidarea și hărțuirea unor oficiali care controlează guvernul.

În ceea ce privește pluralismul mijloacelor de informare și siguranța jurnaliștilor, europarlamentarii reclamă, prin rezoluție, lipsa de progres în ancheta legată de asasinare ziaristului Giorgos Karaivaz în aprilie 2021. Ei mai reclamă și că jurnaliştii primesc ameninţări fizice şi atacuri verbale (de la politicieni de rang înalt), încălcări ale vieţii private cu ajutorul unor softuri de spionaj şi plângeri abuzive în justiție, venind inclusiv din anturajul premierului, o referire clară la Grigoris Dimitriadis (nepotul lui Mitsotakis care, după ce a demisionat din funcția de consilier în cabinetul premierului pe fondul scandalului interceptărilor, a depus plângeri împotriva jurnaliștilor care au făcut dezvăluirile n.trad.).

De asemenea, Parlamentul European își exprimă îngrijorarea cu privire la independența autorității naționale de reglementare a presei audiovizuale, cu privire la concentrarea mass-mediei în mâinile unor oligarhi și cu privire la distribuirea subvențiilor de stat.

Potrivit rezoluției, europarlamentarii subliniază utilizarea excesivă a forței de către poliție și calitatea proastă a anchetelor și a deciziilor judecătorești ulterioare, presupusa corupție, durata – lungă – a procedurilor judiciare și posibilele conflicte de interese.

Deputații europeni sunt îngrijorați și de tratamentul față de migranți și de respingerile sistematice ale migranților la graniță, precum și de atacurile asupra societății civile, în special de campaniile de discreditare și hărțuire judiciară împotriva activiștilor pentru drepturile omului.

Eurodeputații suspectează o lipsă de imparțialitate politică în ancheta parlamentară privind accidentul feroviar de la Tempi (soldat cu 57 de morți n.trad.) și sunt îngrijorați de refuzul majorității parlamentare proguvernamentale de a investiga doi foști miniștri ai transporturilor, așa cum a solicitat parchetul UE. (Traducerea: Carolina Ciulu)