Parlamentul European a votat propuneri privind modificarea tratatelor legate de funcționarea instituțiilor/ Mai multe decizii fără voturi în unanimitate, „o regulă ce ține România în afara Schengen”/ Număr maxim de 15 comisari, prin rotație/ Propunerile vor fi supuse deciziei Consiliului

• mai puține blocaje în Consiliu prin luarea unui număr mai mare de decizii prin vot cu majoritate calificată, în loc de voturi în unanimitate și prin procedura legislativă ordinară.

Europarlamentarul Alin Mituța a transmis, într-un comunicat de presă al REPER, un exemplu clar de ce este bună renunțarea la unanimitate: „această regulă ține România în afara Schengen”.

• dobândirea de către Parlament a unui drept deplin de inițiativă legislativă și un rol de colegiuitor pentru bugetul pe termen lung;
• revizuirea normelor referitoare la componența Comisiei (redenumită „Executivul European”), inclusiv privind alegerea președintelui Comisiei (care ar urma să fie numit de Parlament și aprobat de Consiliul European, ceea ce reprezintă o inversare a procesului actual), limitarea numărului de comisari la 15 (cu un sistem de rotație între statele membre), autorizarea președintelui Comisiei să își aleagă colegiul pe baza preferințelor politice, ținând seama de echilibrul geografic și demografic, și posibilitatea de a introduce o moțiune de cenzură împotriva unui comisar individual;
• o transparență mult mai mare în Consiliu prin publicarea pozițiilor statelor membre pe teme legislative; și
• o mai mare implicare a cetățenilor în procesul decizional prin introducerea unei obligații ca Uniunea să creeze mecanisme participatorii adecvate și prin întărirea rolului partidelor politice europene.

Mai multă cooperare la nivelul UE

Deputații europeni solicită mai multe competențe UE pe problemele legate de mediu și competențe comune în domeniile unde, în prezent, statele membre au competențe exclusive: sănătatea publică (în special privind amenințările transfrontaliere și sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente), protecția civilă, industria și educația. Competențele partajate existente ar trebui extinse în mai multe domenii: energia, afacerile externe, securitatea și apărarea, politica privind frontierele externe și infrastructura transfrontalieră.

Prin adoptarea acestui raport, Parlamentul răspunde la așteptările cetățenilor privind o Uniune Europeană mai eficientă și democratică, în conformitate cu propunerile Conferinței privind viitorul Europei.

Următorii pași

Deputații europeni și-au reiterat apelul la modificarea tratatelor Uniunii Europene și au cerut Consiliului să transmită aceste propuneri Consiliului European „imediat și fără deliberare”. Este acum la latitudinea șefilor de stat sau de guvern ai Uniunii Europene să convoace o Convenție, printr-o decizie luată cu majoritate simplă. Se preconizează că Președinția spaniolă a Consiliului va trimite Consiliului European aceste propuneri în decembrie. Aici puteți afla mai multe detalii despre modul în care se modifică tratatele europene.

Europarlamentarul Alin Mituța spune că “mingea este acum în curtea statelor membre care trebuie să susțină și ele aceste modificări. Aviz Președintelui și guvernului României care până recent ezitau sau chiar se opuneau revizuirii Tratatelor. Revizuirea tratatelor e bună pentru România, e bună pentru Moldova, e bună pentru Uniune și trebuie susținută”.

Mituța a explicat pentru G4Mefdia pașii care vor fi parcurși. Procesul va fi unul de durată, iar „scenariul cel mai optimist arată că la reuniunea din decembrie, Consiliul va lua decizia de începere a Convenției de modificare a tratatelor. Dar, cel mai probabil nu va începe imediat, ci după alegerile europarlamentare. În cadrul acestei Convenții se strâng reprezentanți din partea instituțiilor, a statelor membre și se analizează propunerile, această etapă poate dura în medie un an. La final, sunt conturate concluziile și propunerile agreate de modificare a tratatelor merg la Parlamentele naționale și la instituțiile europene, iar acestea trebuie adoptate în unanimitate.”