Parlamentul European: cum s-au schimbat grupurile dreptei populiste, radicale, conservatoare și extreme: mai mulți, dar mai divizați

Partidele ultraconservatoare sau de extrema dreaptă precum Reuniunea Națională (RN) din Franța, Lege și Dreptate (PiS) din Polonia, Frații Italiei (FdI) și Alianța pentru Germania (AfD) au câștigat toate mandate în plus față de legislatura precedentă. Cu toate acestea, au apărut diviziuni pe parcursul campaniei, în Parlamentul European formându-se trei grupuri separate, față de două anterior. Cel mai recent dintre acestea este partidul german de extremă dreapta AfD, care a anunțat miercuri, 10 iulie, că a format un nou grup numit „Europa națiunilor suverane„. Franceinfo face o trecere în revistă a celor trei formațiuni de extremă dreapta din Parlamentul European, cu câteva zile înainte de prima sesiune plenară din 16-19 iulie de la Strasbourg.

Grupul Patrioții pentru Europa

Aceasta este o grupare nouă, născută după alegerile europene din iunie. Patrioții pentru Europa are 84 de deputați, inclusiv membri ai RN și ai partidului Fidesz al premierului ungar Viktor Orban. Prin urmare, este a treia forță ca mărime din Parlamentul European, după dreapta pro-europeană (PPE) și social-democrați (S&D). Președintele RN, Jordan Bardella,  va fi liderul grupului. Printre cei șase vicepreședinți se numără o figură extrem de controversată: generalul italian în retragere Roberto Vannacci, un admirator al lui Mussolini care a fost suspendat din funcțiile sale militare în februarie după publicarea unei cărți rasiste și homofobe.

Deputații Patrioților pentru Europa sunt de 12 naționalități, RN reprezentând cel mai mare contingent cu 30 de aleși, față de 10 pentru Fidesz. La 30 iunie, Viktor Orban și-a anunțat intenția de a forma acest grup parlamentar, împreună cu partidul austriac de extremă dreapta FPÖ și cu mișcarea fostului prim-ministru al Cehiei, Andrej Babis. Ambiția liderului naționalist maghiar a fost atunci de a-și face auzite pozițiile: împotriva sprijinului militar pentru Ucraina – Viktor Orban a vizitat recent Moscova -, împotriva „imigrației ilegale”, în favoarea „familiei tradiționale”. Aleșii RN se alătură astfel unui grup „care este foarte clar mai anti-UE, mai pro-Putin”, după cum a rezumat marți Erwan Lecœur, sociolog specializat în extrema dreaptă, pe franceinfo.

I s-au alăturat Partidul pentru Libertate (PVV) al olandezului Geert Wilders, mișcarea portugheză Chega, Vox din Spania, Partidul Popular Danez și partidul flamand pentru independență Vlaams Belang din Belgia, precum și două mici partide grecești și letone. Liga italianului Matteo Salvini (opt membri aleși) și-a pecetluit, de asemenea, luni apartenența la noua alianță, afirmând că aceasta este „decisivă în schimbarea viitorului Europei”.

Mișcarea a provocat o revoltă la Bruxelles, în contextul în care Ungaria a preluat președinția rotativă a UE la 1 iulie. „Alianța forțelor pro-Putin și de extremă dreaptă este un cadou pentru Moscova și urmărește destabilizarea democrației europene. Poate că ar trebui să se numească „patrioți ruși””, a denunțat Terry Reintke, liderul eurodeputaților Verzi.

Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni

Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni a fost creat în 2009. Până acum avea 69 de eurodeputați, dar acum are 78, inclusiv Frații Italiei a prim ministrei Giorgia Meloni. Există și patru membri francezi: Marion Maréchal, Guillaume Peltier, Laurence Trochu și Nicolas Bay, toți aleși sub eticheta Recucerire, dar excluși din partidul lui Eric Zemmour după alegerile europene.

Pozițiile grupului sunt mai atlantiste decât cele ale celorlalți doi și este un susținător fervent al sprijinului militar pentru Ucraina. De la preluarea mandatului în octombrie 2022, Giorgia Meloni a încercat să se poziționeze ca singura figură capabilă să unească dreapta europeană. În același timp, în calitate de pragmatică, ea și-a atenuat fostul euroscepticism, a sprijinit Ucraina în ciuda opiniei publice divizate și a colaborat cu președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, contribuind astfel la liniștirea interlocutorilor săi.

Cu toate acestea, grupul său a fost slăbit de alegerile europene. În timp ce spera să devină a treia forță politică în Parlament și să influențeze distribuirea posturilor-cheie în UE, aliatul său de lungă durată Viktor Orban a furat spectacolul cu noul său grup. Și locul său în clasament.

Grupul Europa Națiunilor Suverane

Aceasta este cea mai recentă creație. Partidul german de extremă-dreapta AfD a anunțat că a format un grup în Parlamentul European numit Europa Națiunilor Suverane. Potrivit site-ului web al Parlamentului, acesta reunește 25 de deputați europeni din opt țări. Cei doi copreședinți sunt René Aust, din partea Alternativei pentru Germania (AfD), și Stanislaw Tyszka, din partea formațiunii poloneze de extremă dreapta Konfederacja (Confederația). Crearea grupului este urmarea excluderii AfD din grupul Identitate și Democrație (ID) în timpul legislaturii precedente: membrii acestuia au fost excluși de RN din cauza diverselor scandaluri (inclusiv suspiciuni de legături strânse cu China și Rusia). Ca urmare, grupul ID a dispărut, foștii săi membri alăturându-se altor partide.

Potrivit unui comunicat de presă al lui René Aust, dintre cei 25 de eurodeputați din Europa Națiunilor Suverane, AfD formează cel mai mare contingent, cu 14 membri aleși. Aceștia vor sta alături de trei eurodeputați din partea partidului bulgar Varajdane și trei din partea partidului polonez Konfederacja. Aceștia sunt urmați de un eurodeputat ceh din SPD, un slovac din Republika, un eurodeputat lituanian de extremă dreaptă și un eurodeputat maghiar fără afiliere politică. Grupul include, de asemenea, un membru francez: Sarah Knafo (Recucerire), o apropiată al lui Eric Zemmour, care este unul dintre cei trei vicepreședinți ai grupului. Cei doi deputați ai partidului S.O.S. România, Diana Șoșoacă și Luis Lazarus nu au fost acceptați în acest grup.

În total cele trei grupuri au 187 de membri 25% din totalul de 720 de eurodeputați.