Parlamentul Greciei a eșuat din nou în cel de-al doilea tur de scrutin să aleagă noul președinte al țării

Candidatul susținut de partidul Noua Democrație (ND, conservator), Konstantinos Tasoulas, a primit 160 de voturi, cu 40 mai puține decât cele 200 din totalul de 300, necesare pentru a fi ales din al doilea tur. Tasoulas a obținut același număr de voturi în primul tur din 25 ianuarie.

Louka Katseli, susținută de SYRIZA (stânga radicală) și de Partidul Noua Stângă, a obținut 40 de voturi, în timp ce Tasos Giannitsis, susținut de principalul partid de opoziție PASOK (social democrat), a obținut 34 de voturi. Kostas Kyriakou, etnic grec originar din Albania, candidatul partidului de extremă dreapta Niki, a obținut 14 voturi.

Un al treilea tur de scrutin, în care majoritatea necesară alegerii scade la 180 de voturi este programat pentru joi, 6 februarie. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea de 3/5, pragul va scădea la majoritatea absolută de 151 de voturi în al patrulea și ultimul tur, cinci zile mai târziu. Cum ND are 156 de deputați din 300, Tasoulas, fost președinte al Vouli (parlamentul unicameral al Greciei), are toate șansele să fie ales în cel de-al patrulea tur de scrutin.

În Grecia postul de președinte are atribuții constituționale predominant onorifice, dar este văzut ca un simbol la națiunii și presupune imparțialitate. Aceste alegeri au fost cele mai partizane din ultimii 50 de ani de când Grecia a revenit la democrație, cu patru candidați intrați în cursă.

Președinta în exercițiu, Katerina Sakellaropolou, mai avea dreptul să fie aleasă pentru un nou mandat de cinci ani, însă premierul Kyriakos Mitstotakis, care este și liderul ND, a trebuit să țină cont de nemulțumirea unor deputați ai partidului de guvernământ care nu au văzut cu ochi buni ce au considerat drept poziția prea liberală a președintei față de imigrație și căsătoria persoanelor de același sex, legiferată de parlament anul trecut cu ajutorul voturilor opoziției de stânga.

De asemenea, la ultimele alegeri au intrat în parlament trei partide de extrema dreaptă și național-ortodoxiste, care au împreună 34 de mandate din 300.