Parlamentul Greciei alege președintele țării într-un neobișnuit climat de partizanat politic

Favorit este candidatul propus de Noua Democrație (ND, centru dreapta), condus de prim ministrul Kyriakos Mitsotakis, fostul speaker (președinte) al Vouli (parlamentul unicameral al Greciei), Konstantinos Tasoulas, care a demisionat din funcție săptămâna trecută.

Constituția prevede că președintele este ales cu 2/3 sau minimum 200 de voturi în primele două tururi de scrutin, apoi cu 3/5 sau minimum 180 în turul al treilea de scrutin și finalmente cu majoritatea absolută de 151 în cel de-al patrulea tur de scrutin. Această majoritate a fost prevăzută printr-un amendament constituțional adoptat în 2019, care cobora majoritatea de 180 fără de care nu putea fi ales președintele, ceea ce ducea automat la alegeri parlamentare anticipate.

Premierul Mitsotakis a încălcat cutuma veche de 50 de la revenirea la democrație în Grecia, potrivit căreia partidul aflat la guvernare propune un candidat prezidențial de culoare politică diferită. Dacă va fi ales, Tasoulas va fi primul președinte al Greciei ales fără sprijinul unui partid principal al opoziției.

Acum cinci ani, premierul Mitsotakis a propus-o pe jurista Katerina Sakellaropoulou, aleasă fără probleme, din primul tur, cu 261 de voturi. Dar președinta Sakellaropoulou a decenit impopulară pentru aripa de dreapta a ND, mai ales din cauza pozițiilor sale pro-căsătorie între persoane de același sex și pro-imigranți.

Premierul Mitsotakis, el însuși un liberal în chestiuni sociale, n-a putut să nu țină seama de acest lucru, mai ales că în sondajele de opinie ND pierde voturi în favoarea partidelor dreptei naționalist-ortodoxiste și a extremei drepte, și l-a propus pe Tasoulas, popular printre deputații ND.

Ca urmare, partidele de opoziție au propus și ele candidați: PASOK (social democrat) l-a înaintat pe fostul ministru al muncii Tassos Gianittsis, SYRIZA (stânga radicală) pe Louka Katseli, fostă ministră a economiei și guvernatoare a Băncii Naționale a Greciei, în timp ce Niki (Victorie, dreapta naționalist ortodoxistă) l-a propus pe juristul Kostas Kyriakou, un grec originar din Albania, unde a fost deținut politic pe vremea regimului comunist condus de Enver Hodja.

Cele trei partide ale dreptei naționaliste și extreme au 24 de deputați și câțiva ar putea vota în favoarea lui Tasoulas, dar este improbabil ca acesta să poată câștiga mai devreme de al patrulea tur de scrutin, ales aproape exclusiv de deputații propriului partid.

Funcția de președinte al Greciei este una predominant onorifică, similară celei din state ca Germania, Italia sau Israel. Dar această funcție presupune imparțialitate și un prestigiu pe care niciun politician din Grecia nu îl are. De aceea scrutinul prezidențial de anul acesta are o semnificație sporită. Rămâne de văzut dacă și cum se va transforma Tasoulas, în cazul în care va fi ales, din sprijinitorul fidel al premierului Mitsotakis în președintele tuturor grecilor.