Parlamentul Libanului urmează să aleagă pe 9 ianuarie 2025 un şef de stat creştin maronit

Parlamentul libanez urmează să se reunească la 9 ianuarie pentru a alege un preşedinte al Republicii, într-o ţară privată de şef de stat de peste doi ani, anunţă o publicaţie oficială, la o zi după intrarea în vigoare a unui armistiţiu între Israel şi mişcarea islamistă proiraniană Hezbollah, relatează agenția de știri AFP, citată de News.ro.

”Preşedintele Parlamentului Nabih Berri îi cheamă pe deputaţi la o sesiune solemnă de alegerea preşedintelui Republicii, la 9 ianuarie”, anunţă agenţia oficială libaneză de presă ANI.

Începând din noiembrie 2022, divergenţe între puternica mişcare şiită Hezbollah şi adversarii săi împiedică alegerea unui şef de stat.

Însă liderul Hezbollah Naim Qassem, care i-a succedat lui Hassan Nasrallah, asasinat într-un atac israelian la sfârşitul lui sepembrie, a promis într-un discurs, la 20 noiembrie, să aibă o ”contribuţie eficientă la alegerea unui preşedinte”.

Miercuri, premierul Najib Mikati şi-a exprimat speranţa ca acordul de încetarea focului să deschidă ”o pagină nouă” în istoria Libanului şi a îndemnat la alegerea rapidă a unui preşedinte.

Nabih Berri, care prezidează influenta mişcare şiită Amal, aliata Hezbollahului, s-a pronunţat la rândul său în favoarea ”grăbirii alegerii unui preşedinte al Republicii”.

El a subliniat că acest preşedinte este necesar ”să-i unească şi nu-i să-i dezbine” pe libanezi, între care războiul Hezbollahului cu Israelul a accentuat dibergenţele.

În virtutea sistemnului de împărţire confesională a puterii, preşedinţia Libanului este rezervată unui creşin maronit, postul de premier unui musulman sunnit, iar preşedinţia Parlamentului unui musulman şiit.

 Maroniții sunt creștinii catolici din Orient în comuniune cu Biserica Romei. Reprezintă cea mai mare comunitate catolică din Orientul Mijlociu și cea mai mare parte a acesteia sunt prezenți în Liban, dar există, de asemenea, maroniți în Siria, Cipru și Turcia.