Parlamentul Norvegiei a aprobat, într-un vot controversat, exploatarea mineralelor de pe fundul Mării Arctice

Parlamentul norvegian a autorizat marţi explorarea minieră a fundului Mării Arctice, în conformitate cu un acord convenit luna trecută între guvern şi principalele partide de opoziţie, în pofida obiecţiilor activiştilor de mediu, transmit agențiile Reuters şi dpa, citate de Agerpres.

Decizia survine în contextul în care Norvegia speră să devină prima ţară care începe exploatarea minieră a fundului mării la scară comercială, şi să îşi asigure minerale critice şi locuri de muncă, în ciuda îngrijorărilor legate de impactul de mediu şi a apelurilor internaţionale pentru un moratoriu.

Zona vizată are o suprafaţă de circa 281.000 km2. Potrivit unui raport recent al Direcţiei Generale a Petrolului, pe platforma continentală norvegiană există milioane de tone de minerale precum cupru, zinc şi şi cobalt.

Deocamdată nu a fost stabilită o dată de la care poate începe explorarea, însă planul este să se aloce companiilor drepturi exclusive de prospectare şi potenţială extracţie în anumite zone după o procedură de aplicaţie.

Procedura va urma modelul celui stabilit pentru explorarea în domeniul gazelor şi petrolului, în timp ce probleme precum taxarea vor fi dezbătute într-o etapă ulterioară, a declarat un decident pentru Reuters.

‘Vom vedea dacă acest lucru poate fi făcut într-un mod sustenabil, iar acesta este pasul pe care l-am făcut acum’, a declarat ministrul energiei, Terje Aasland, în parlament.

Versiunea dezbătută marţi impune cerinţe de mediu mai stricte în timpul fazei de explorare decât prevedea propunerea guvernului.

Guvernul minoritar condus de social-democratul Jonas Gahr Store a ajuns în decembrie la un acord cu două partide de opoziţie – Hoyre, conservator, şi Partidul Progresului, populist de dreapta – pentru deschiderea exploatării miniere a fundului mării.

Mineralele sunt considerate importante pentru tranziţia climatică şi au de asemenea importanţă strategică pentru ca Uniunea Europeană şi partenerii săi să se poate aproviziona ei înşişi cu materii prime necesare în contexte de tensiuni internaţionale.

Norvegia nu este membră a UE, dar cifrele pe anul 2022 arată că primele sale destinaţii de export au fost Germania, Marea Britanie şi Franţa.

Guvernul de la Oslo mizează de asemenea pe noi surse de venit. Pe de altă parte, criticii şi activiştii de mediu avertizează că extragerea comercială de materii prime de pe fundul mărilor internaţionale prezintă pericole de proporţii încă necunoscute pentru ecosistemele locale.

Activişti şi organizaţii de mediu au protestat marţi împotriva deciziei în faţa clădirii parlamentului.