Partea sudică a fluviului Nipru, revărsată după ruperea barajului Kahovka din Ucraina, ar putea reveni în albia sa până pe 16 iunie / Apa a scăzut acum cu 3 metri faţă de vârful de marţi

Partea sudica a fluviului Nipru ar putea reveni în albia sa până pe 16 iunie, în urma unei vaste inundaţii declanşate de spargerea barajului Kahovka din Ucraina, în această săptămână, a declarat sâmbătă un oficial instalat de Rusia, transmite Reuters, citat de News.ro.

Revărsarea a inundat oraşe şi sate de după baraj, prinzând în capcană locuitorii acestora şi măturând case întregi de pe ambele maluri ale Niprului, care separă provincia Herson, controlată de Ucraina, de porţiunea de sud controlată de  forţele ruse.

Vladimir Saldo, care conduce partea controlată de ruşi, a declarat că nivelul apei de la Nova Kahovka, oraşul adiacent barajului din aval, a scăzut acum cu 3 metri faţă de vârful de marţi.

”Pomparea apei şi colectarea gunoiului de pe străzi au început”, a spus el, adăugând că peste 6.000 de oameni au fost evacuaţi acum din cartierele inundate Nova Kahovka şi din Oleshki şi Hola Pristan, la gura râului.

Potrivit acestuia, calculele preliminare ale producătorului rus de hidroelectricitate RusHidro au indicat că Niprul va reveni la cursul obişnuit sub centrala Kahovka, acum distrusă, până pe 16 iunie.

De asemenea, Saldo a acuzat Ucraina că a bombardat refugiile temporare pentru cei refugiaţi din cauza inundaţiilor, spunând că o femeie a murit în urma atacurilor.

El a postat o poză cu o clădire distrusă, spunând că este un hotel.

Reuters nu a putut verifica în mod independent afirmaţia  referitoare la bombardament, care face reia acuzaţii similare făcute în ultimele zile.

Nu a existat niciun comentariu imediat de la Kiev, care a acuzat forţele Moscovei că bombardează civilii aflaţi pe teritoriul inundat pe care îl controlează.

Ucraina a acuzat Rusia că a aruncat în aer centrala hidroelectrică şi barajul din interiorul centralei, care se afla sub control rusesc încă din primele săptămâni a ceea ce Rusia numeşte ”o operaţiune militară specială”, în urmă cu mai bine de un an.

Moscova a dat vina pe Ucraina.

Separat, guvernatorul Crimeei, susţinut de ruşi, pe care Moscova a capturat-o de la Ucraina şi a pretins că a anexat-o în 2014, a spus că apărarea antiaeriană a doborât două rachete balistice ucrainene şi că nu au existat pagube sau victime.